Rămâi conectat

Actualitate

Superstiții, obiceiuri și tradiții în Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare | teiusinfo.ro

Publicat

în

Cele mai vechi superstiții, obiceiuri și tradiții în Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, din lumea satului românesc | teius info.ro

Este săptămâna când credincioșii se pregătesc să primească lumina Învierii, este săptămâna presărată cu frumoase rânduieli şi obiceiuri străvechi, care trebuie ţinute din Duminica Floriilor – momentul intrării lui Iisus în Ierusalim – şi până la învierea Sa și chiar în zilele de Paști.

Este o săptămână sfânta, binecuvântată, în care postul trebuie ținut strict și pregătirile de Paște făcute ca la carte.

 Obiceiuri în Săptămâna Mare

-se face curățenie generală în gospodării, se mătură curțile, șurile sunt curățate de gunoaie, se repară prin curte gardurile, anexele, șanțurile sunt curățate de nămol și se adâncesc, se dau pomii cu var alb (tulpina pomilor fructiferi –aproximativ 50-70 cm).

 -de asemenea casele trebuie să strălucească de curățenie, (altfel ele te blestemă dacă prind Paștile neprimenite).

-în prima zi a Săptămânii Mari –se scot hainele la aerisit,

-până miercuri, inclusiv sunt permise muncile în câmp (săpat, curățat pomi, semănat), după această zi toți membrii familiei se ajută între ei la treburile gospodărești. Până în această zi femeile trebuie (trebuiau ) să termine torsul din furcă, de frică să nu fie pedepsite de Joimăriță (o femeie fioroasă care pedepsea femeile leneșe pe parcursul anului. Uneltele de tortură ale Joimăriței erau: căldura, oala cu jăratec, ardea degetele femeilor leneșe. Joimărița era, la origini, o zeitate a morții care supraveghea focurile din Joia Mare, treptat devenind un personaj justițiar care pedepsea lenea.Tradiții în Săptămâna Mare

-în Oltenia copii merg la colindat, aceștia sunt răsplătiți cu ouă pentru a fi vopsite. Colindatul cu câlții-mâții (o formă de satirizare a femeilor care nu au terminat de tors), este un colind ce avertizează pedepsele Joimăriței.

„Câlţii-Mâţii,

Toarce câlţii!

Ori i-ai tors,

Ori i-ai ros. (…)

Să te-nduri şi să ne dai

Cele ouă-ncondeiete.”

-cenușa din sobă de la focul din miercurea mare este bună de aruncat pe straturi (rol de protejare împotriva dăunătorilor),

Joia Mare-Joia Patimilor- Joimărița – Joia Neagră

-în Joia Mare (ultima zi din post când se mai pomenesc cei decedați (se fac slujbe dedicate morților). În această zi fiecare familie care are rude decedate merge la biserică ducând diferite pomeni care constau în colaci, vin, dulciuri pe care le împart cu cei din biserică pentru sufletul celor adormiți.

-Se mai spune că în noaptea premergătoare Joii Mari, sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru a întâmpina aceste suflete se aprindeau focuri prin curți, sau în cimitire, (crezându-se că ei se încălzesc la aceste focuri). (Vezi înhumarea precreștină din Vinerea Mare –focurile fiind ruguri funerare).

Peste an se mai fac focuri ritualice de Mucenici, de Lăsatul Secului, de Sân Gheorghe sau de Sânzâiene (acestea se fac din plante cu virtuți magice –alun, tei, boz). În jurul focurilor se așeazau scaune pentru sufletele morților ce aveau să sosească și se dădea de pomană copiilor. Acest obicei se mai păstrează în zona montană a Bucovinei (Moldovița, Paltin, Argel, Vama, Brodina).

 -În Joia Mare se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca, cozonacii cu mac și nucă. Pasca cea mai importantă coptură rituală a Paștelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, și are, cel mai adesea, forma rotundă.

-în unele locuri (din lumea satului) cojile ouălor folosite la pască se adunau cu grijă într-un vas de ceramică iar în Sâmbăta Paștelui se aruncau pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile și puii aveau să fie păziți de uliu peste vară. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de știre Blajinilor – popor mitic care trăia sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creștinilor.

-în Joia Mare se vopsesc sau/ și încondeiază ouăle, culoarea recomandată și cel mai des folosită –roșu-culoarea reprezentând sângele Mântuitorului. În unele zone ale țării această operațiune are loc în Sâmbăta Paștelui, în niciun caz în Vinerea Mare. În Vinerea Mare se spune că nu se face nimic pentru spor, deoarece nu rodeşte, pentru că Hristos a murit. Or, oul este un simbol al rodirii perpetue şi al formei rotunde aproape perfecte.
Ouăle roşii simbolizează Învierea au rolul de a ţine răul la distanţă. S-ar zice, în vechea tradiţie, că aruncarea, la întâmplare sau la gunoi, a cojilor de ouă roşii este interzisă. Acestea se aruncă într-o apă curgătoare, anunţându-se astfel că, la o săptămână după Paştele creştinilor, va veni şi Paştele blajinilor. În anumite regiuni ale ţării, ouăle roşii sau cojile lor se folosesc şi ca simbol al fertilităţii şi, din această cauză, se pun la rădăcina pomilor fructiferi sau a florilor.

-ouăle se vopseau (probabil și acum în unele case) cu coji de ceapă, cu sunătoare, flori de tei, levănțică.

-ouăle colorate în alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii.

.-ouăle închistrite sunt simbolul Mântuitorului, care a ieșit din mormânt și a înviat, precum puiul din găoace.

– În Bucovina (și nu numai) ele se numesc si „oua muncite”, dedicând strădania de a le face frumoase patimilor pe care le-a suferit Hristos pentru lume.
-tehnica diferă în funcție de zonă, timp, creatorul popular. Cea mai răspândită și mai renumită tradiție a încondeiatului ouălor este în Bucovina.

-Mai întâi, aici se încondeiau ouă crude, apoi fierte, iar azi se închistresc ouă golite de conținut. Instrumentul cu care se „scriu” ouăle se numește chișită (un vârf ascuțit de tablă de aramă, fixat într-o măciulie a unui băț plat).
Tehnicile sunt diferite. Cea mai apropiată de tradiție este încondeierea prin acoperirea succesivă cu ceară, apoi scufundarea oului în diferite băi de vopsea: întâi galben, apoi roșu, verde, albastru, negru.
-în ornarea ouălor se folosesc motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe. Dintre ele amintim romburi, triunghiuri, zig- zag-uri, puncte, frunza de stejar, bradul, floarea de măceș, grâul, coarnele berbecului, pestele, cerbul (coarnele cerbului), steaua magilor, cărarea (calea) rătăcită, cârligul ciobanului, crucea Paștelui, etc. Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe oua sau în interiorul oului. Tot un motiv tradițional îl constituie încondeierea cu încrețeli (motive ornamentale) de pe cămășile populare.
Se mai întâlnesc și alte motive: șarpele, grebla, furca, ciuboțica cucului, hora, cloșca cu pui, coada rândunicii, laba găștei, colțul porcului, strugurele, cireșica, floarea păștii, fierul plugului, cheptenul, frâul, ferestruica, etc., prezente, mai nou, în zona Branului, Vrancea, Oltenia.
În cultura populară actuală, ouăle închistrite sunt, mai mult, obiecte de artă.
Câteva explicații ale unor simboluri folosite la încondeiat

linia dreaptă verticală = viața;
linia dreaptă orizontală = moartea;
linia dublă dreaptă = eternitatea;
linia cu dreptunghiuri = gândirea și cunoașterea;
linia ușor ondulată = apa, purificarea;
spirala = timpul, eternitatea;
dublă spirală = legătura dintre viață și moarte.

Cele mai întâlnite motive la încondeiere:

Crucea – semnul creștinătății,

Crucea Paștelui – crucea cu care creștinii împodobesc pasca pe care o duc la biserică, în noaptea Învierii,

Crucea românească și crucea rusească sau crucea moldovenească – este reprezentată printr-o cruce cu alte cruciulițe la capete;

Steaua – este un motiv răspândit, întâlnit în Bucovina și în vechiul Regat,

Regnul animal: albina, broasca, șarpele, mielul;

Motive vegetale: frunza bradului, garoafa, spicul grâulu;

Unelte casnice și de câmp: grebla, lopata, fierul plugului;

Ornamente industriale, motive luate din industria casnică: clinul ce se formează la croirea cămeșilor.
Legenda care explică de ce se înroșesc ouăle de Paști. Se spune că Maica Domnului venise să-și plângă fiul răstignit, aceasta a așezat coșul cu ouă lângă cruce, acestea înroșindu-se de sângele scurs de la rănile lui Iisus. Atunci Domnul a spus:
„De acum înainte să faceți și voi ouă roșii și împestrițate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut și eu astăzi”.
Culoarea roșie reprezentând focul cu puterea purificatoare dar și sângele lui Iisus pentru mântuire.
-din Joia Mare până în Joia Săptămânii Luminate femeile nu au voie să spele haine,

-în această zi nu este bine să dormi, de vei dormi în această zi vei lenevi tot anul (lenea este unul din cele mai mari păcate),

-în această zi are loc Denia celor 12 Evanghelii,

– în credinţa populară, cei care ţin post din Joia Mare şi până în Paşti vor fi înştiinţaţi de moartea lor cu trei zile înainte de a trece în lumea cealaltă.

Obiceiuri, tradiții și supertiții în Vinerea Mare

Vinerea Mare – în Bucovina denumită și Vinerea Paștilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare.

Este ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoșesc. În această zi se ține post negru, este interzis să faci copturi. Există credința că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat și va fi în mare pericol de boală, iar coptura nu este mâncată nici de pești, Femeile care coc în această zi se spune că ard mâinile Maicii Domnului. Iar cine ține post negru va fi ferit de boli tot anul și va avea belșug în toate.

În dimineața Vinerii Mari, oamenii alergau desculți prin rouă, înainte de răsăritul soarelui, pentru a fi sănătoși tot restul anului (Bucovina și Maramureș).

Sâmbăta Mare

Ultima zi a Săptămânii Patimilor, cunoscută drept Sâmbata Mare, este ziua în care creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului Iisus Hristos şi pogorârea în iad, prin care neamul nostru fiind chemat din stricăciune a fost mutat spre viaţa veşnică. Sâmbăta cea mare este deci ziua tăcerii adânci dinaintea Învierii, în care Hristos sfărâmă moartea în iad şi cheamă la înviere întreaga umanitate.

 În Sâmbăta Mare, gospodinele fac ultimele pregătiri pentru masa de Paşti. Vopsesc ouăle, în cazul în care nu au făcut acest lucru în Joia Mare, pregătesc cozonacii şi pasca, drobul şi friptura de miel. Deretică prin casă şi pregătesc pentru întreaga familie hainele curate pe care le vor îmbrăca la slujba de Înviere.

Lumina Învierii

 Seara lumea porneşte în linişte spre biserică, pe drum se vorbeşte în şoaptă, iar la slujba de Înviere toată lumea stă şi ascultă cu mare evlavie. La miezul nopții, preotul cheamă credincioșii să ia lumină, spunând: “veniți sa luați Lumină!”. Aceştia aprind lumânări şi transmit, mai departe, lumina, până când toată lumea are lumânările aprinse în mână.

 După ce iau lumina, oamenii merg în cimitir la căpătâiul morţilor familiei şi aprind şi acolo lumânări, ca şi cei trecuţi dincolo să ştie că a venit Învierea Domnului. Lor li se dă de pomană şi în ziua de Înviere, dar şi peste o săptămână, când e Paştele Morţilor. Sămbata și duminica se transmit cele mai frumoase mesaje, urări și felicitări de Paște fericit care pot fi transmise prin SMS.

 La plecarea spre casă, fiecare credincios este bine să ducă în căminul său lumânarea aprinsă la Înviere. Aceasta simbolizează Lumina Învierii Domnului Hristos.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Actualitate

7 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 10 august 2022, în orașul Teiuș și comun Galda de Jos

Publicat

în

Astăzi, 10 august 2021, în județ s-au înregistrat 148 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de către DSP Alba.

Dintre aceste cazuri, 5 au fost atribuite orașului Teiuș și 2 comunei Galda de Jos.

Localitățile din care provin cazurile de COVID-19 confirmate astăzi, 10 august 2022, în județul Alba:

ABRUD – 2 cazuri

AIUD – 11 cazuri

ALBA IULIA – 40 cazuri

BLAJ – 9 cazuri

CÂMPENI – 2 cazuri

CUGIR – 4 cazuri

OCNA MUREȘ – 4 cazuri

SEBEȘ – 3 cazuri

TEIUȘ – 5 cazuri

ZLATNA – 1 caz

ALMAȘU MARE – 1 caz

BUCERDEA GRÂNOASĂ – 1 caz

CETATEA DE BALTĂ – 2 cazuri

CIUGUD – 1 caz

CRĂCIUNELU DE JOS – 1 caz

CRICĂU – 1 caz

CUT – 1 caz

DAIA ROMÂNĂ – 2 cazuri

GALDA DE JOS – 2 cazuri

JIDVEI – 1 caz

IGHIU – 1 caz

LUNCA MUREȘULUI – 1 caz

LUPȘA – 1 caz

MIHALȚ – 1 caz

RĂDEȘTI – 1 caz

ROȘIA MONTANĂ – 1 caz

SĂLCIUA – 1 caz

SÂNCEL – 1 caz

SĂSCIORI – 1 caz

ȘONA – 2 cazuri

ȘPRING – 1 caz

UNIREA – 1 caz

VALEA LUNGĂ – 2 cazuri

VINȚU DE JOS – 2 cazuri

• Cazuri de reinfectare:

AIUD – 2 cazuri

ALBA IULIA – 17 cazuri

BLAJ – 2 cazuri

CUGIR – 1 caz

SEBEȘ – 4 cazuri

CRICĂU – 2 cazuri

DAIA ROMÂNĂ – 3 cazuri

MIRĂSLĂU – 1 caz

NOȘLAC – 1 caz

RĂDEȘTI – 1 caz

VALEA LUNGĂ – 1 caz

Marți, în județul Alba au fost prelucrate în total 389 teste, 97 PCR, 292 teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 484.350 mai exact, 361.675 de teste PCR și 122.675 de teste rapide.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

4 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 9 august 2022, în orașul Teiuș și comunele Întregalde și Râmeț

Publicat

în

Astăzi, 9 august 2021, în județ s-au înregistrat 73 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de către DSP Alba.

Dintre aceste cazuri, 1 a fost atribuit orașului Teiuș, 1 comunei Întregalde și 2 comunei Râmeț (reinfectare).

Localitățile din care provin cazurile de COVID-19 confirmate astăzi, 9 august 2022, în județul Alba:

ABRUD – 1 caz

AIUD – 2 cazuri

ALBA IULIA – 16 cazuri

BLAJ – 6 cazuri

CUGIR – 12 cazuri

OCNA MUREȘ – 1 caz

SEBEȘ – 5 cazuri

TEIUȘ – 1 caz

ZLATNA – 1 caz

CENADE – 1 caz

CUT – 2 cazuri

DAIA ROMÂNĂ – 1 caz

DOȘTAT – 1 caz

IGHIU – 1 caz

ÎNTREGALDE – 1 caz

JIDVEI – 1 caz

ROȘIA DE SECAȘ – 1 caz

ROȘIA MONTANĂ – 1 caz

SĂSCIORI – 2 cazuri

SOHODOL – 1 caz

ȘONA – 1 caz

ȘPRING – 1 caz

UNIREA – 1 caz

VALEA LUNGĂ – 1 caz

VINȚU DE JOS – 1 caz

• Cazuri de reinfectare:

ALBA IULIA – 6 cazuri

SEBEȘ – 1 caz

MIHALȚ – 1 caz

RAMEȚ – 2 cazuri

Luni, în județul Alba au fost prelucrate în total 466 teste, 100 PCR, 366 teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 483.961 mai exact, 361.578 de teste PCR și 122.383 de teste rapide.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Bărbat de 35 de ani din Teius cercetat de polițiști, după ce a fost surprins conducând băut pe o stradă din Alba Iulia

Publicat

în

Ieri, 6 august 2022, în jurul orei 01.00, polițiștii Biroului Drumuri Naționale si Europene, în timp ce acționau împreună cu polițiștii Biroului Rutier Alba Iulia, au depistat un bărbat, de 53 de ani, din Teiuș, în timp ce conducea un autoturism, pe strada Unirii din Alba Iulia, fiind sub influența băuturilor alcoolice.

În urma testării conducătorului auto cu aparatul etilotest, a rezultat valoarea de 0,48 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spital unde i-au fost recoltate mostre de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Față de conducătorul auto, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

FOTO: ARHIVĂ


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

5 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 6 august 2022, în orașul Teiuș și comunele Întregalde și Sântimbru

Publicat

în

Astăzi, 6 august 2021, în județ s-au înregistrat 128 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de către DSP Alba.

Dintre aceste cazuri, 2 au fost atribuite orașului Teiuș, 2 comunei Sântimbru și 1 comunei Întregalde (reinfectare).

Localitățile din care provin cazurile de COVID-19 confirmate astăzi, 6 august 2022, în județul Alba:

Aiud – 8 cazuri

Alba Iulia – 39 cazuri

Blaj – 9 cazuri

Câmpeni – 1 caz

Cugir – 13 cazuri

Ocna Mureș – 5 cazuri

Sebeș – 10 cazuri

Teiuș – 2 cazuri

Bistra – 1 caz

Blandiana – 1 caz

Crăciunelu de Jos – 1 caz

Cricău – 1 caz

Hopârta – 1 caz

Ighiu – 1 caz

Lunca Mureșului – 1 caz

Meteș – 2 cazuri

Roșia de Secaș – 1 caz

Sântimbru – 2 cazuri

Șpring – 1 caz

Valea Lungă – 4 cazuri

Vințu de Jos – 3 cazuri

• Cazuri de reinfectare:

Aiud – 1 caz

Alba Iulia – 7 cazuri

Blaj – 2 cazuri

Cugir – 2 cazuri

Ocna Mureș – 2 cazuri

Sebeș – 1 caz

Bucerdea Grânoasă – 1 caz

Crăciunelu de Jos – 1 caz

Ighiu – 1 caz

Întregalde – 1 caz

Rimetea – 1 caz

Vințu de Jos – 1 caz

În ultimele 24 de ore, în județul Alba, au fost făcute 374 testări: 87 PCR (70 la DSP și 17 la spitalul județean) și 289 teste rapide. În același interval au fost procesate 483.056 teste, din care 361.392 PCR și 121.664 rapide.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administratie

Stiri din zonă

Stiri din Alba

Politica

Stirea ta

Societate

Sport

Publicitate

Economie

Articole Similare

teiusinfoinfo, stiri teius, informatii teius