Rămâi conectat

Actualitate

Superstiții, obiceiuri și tradiții în Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare | teiusinfo.ro

Publicat

în

Cele mai vechi superstiții, obiceiuri și tradiții în Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, din lumea satului românesc | teius info.ro

Este săptămâna când credincioșii se pregătesc să primească lumina Învierii, este săptămâna presărată cu frumoase rânduieli şi obiceiuri străvechi, care trebuie ţinute din Duminica Floriilor – momentul intrării lui Iisus în Ierusalim – şi până la învierea Sa și chiar în zilele de Paști.

Este o săptămână sfânta, binecuvântată, în care postul trebuie ținut strict și pregătirile de Paște făcute ca la carte.

 Obiceiuri în Săptămâna Mare

-se face curățenie generală în gospodării, se mătură curțile, șurile sunt curățate de gunoaie, se repară prin curte gardurile, anexele, șanțurile sunt curățate de nămol și se adâncesc, se dau pomii cu var alb (tulpina pomilor fructiferi –aproximativ 50-70 cm).

 -de asemenea casele trebuie să strălucească de curățenie, (altfel ele te blestemă dacă prind Paștile neprimenite).

-în prima zi a Săptămânii Mari –se scot hainele la aerisit,

-până miercuri, inclusiv sunt permise muncile în câmp (săpat, curățat pomi, semănat), după această zi toți membrii familiei se ajută între ei la treburile gospodărești. Până în această zi femeile trebuie (trebuiau ) să termine torsul din furcă, de frică să nu fie pedepsite de Joimăriță (o femeie fioroasă care pedepsea femeile leneșe pe parcursul anului. Uneltele de tortură ale Joimăriței erau: căldura, oala cu jăratec, ardea degetele femeilor leneșe. Joimărița era, la origini, o zeitate a morții care supraveghea focurile din Joia Mare, treptat devenind un personaj justițiar care pedepsea lenea.Tradiții în Săptămâna Mare

-în Oltenia copii merg la colindat, aceștia sunt răsplătiți cu ouă pentru a fi vopsite. Colindatul cu câlții-mâții (o formă de satirizare a femeilor care nu au terminat de tors), este un colind ce avertizează pedepsele Joimăriței.

„Câlţii-Mâţii,

Toarce câlţii!

Ori i-ai tors,

Ori i-ai ros. (…)

Să te-nduri şi să ne dai

Cele ouă-ncondeiete.”

-cenușa din sobă de la focul din miercurea mare este bună de aruncat pe straturi (rol de protejare împotriva dăunătorilor),

Joia Mare-Joia Patimilor- Joimărița – Joia Neagră

-în Joia Mare (ultima zi din post când se mai pomenesc cei decedați (se fac slujbe dedicate morților). În această zi fiecare familie care are rude decedate merge la biserică ducând diferite pomeni care constau în colaci, vin, dulciuri pe care le împart cu cei din biserică pentru sufletul celor adormiți.

-Se mai spune că în noaptea premergătoare Joii Mari, sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru a întâmpina aceste suflete se aprindeau focuri prin curți, sau în cimitire, (crezându-se că ei se încălzesc la aceste focuri). (Vezi înhumarea precreștină din Vinerea Mare –focurile fiind ruguri funerare).

Peste an se mai fac focuri ritualice de Mucenici, de Lăsatul Secului, de Sân Gheorghe sau de Sânzâiene (acestea se fac din plante cu virtuți magice –alun, tei, boz). În jurul focurilor se așeazau scaune pentru sufletele morților ce aveau să sosească și se dădea de pomană copiilor. Acest obicei se mai păstrează în zona montană a Bucovinei (Moldovița, Paltin, Argel, Vama, Brodina).

 -În Joia Mare se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca, cozonacii cu mac și nucă. Pasca cea mai importantă coptură rituală a Paștelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, și are, cel mai adesea, forma rotundă.

-în unele locuri (din lumea satului) cojile ouălor folosite la pască se adunau cu grijă într-un vas de ceramică iar în Sâmbăta Paștelui se aruncau pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile și puii aveau să fie păziți de uliu peste vară. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de știre Blajinilor – popor mitic care trăia sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creștinilor.

-în Joia Mare se vopsesc sau/ și încondeiază ouăle, culoarea recomandată și cel mai des folosită –roșu-culoarea reprezentând sângele Mântuitorului. În unele zone ale țării această operațiune are loc în Sâmbăta Paștelui, în niciun caz în Vinerea Mare. În Vinerea Mare se spune că nu se face nimic pentru spor, deoarece nu rodeşte, pentru că Hristos a murit. Or, oul este un simbol al rodirii perpetue şi al formei rotunde aproape perfecte.
Ouăle roşii simbolizează Învierea au rolul de a ţine răul la distanţă. S-ar zice, în vechea tradiţie, că aruncarea, la întâmplare sau la gunoi, a cojilor de ouă roşii este interzisă. Acestea se aruncă într-o apă curgătoare, anunţându-se astfel că, la o săptămână după Paştele creştinilor, va veni şi Paştele blajinilor. În anumite regiuni ale ţării, ouăle roşii sau cojile lor se folosesc şi ca simbol al fertilităţii şi, din această cauză, se pun la rădăcina pomilor fructiferi sau a florilor.

-ouăle se vopseau (probabil și acum în unele case) cu coji de ceapă, cu sunătoare, flori de tei, levănțică.

-ouăle colorate în alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii.

.-ouăle închistrite sunt simbolul Mântuitorului, care a ieșit din mormânt și a înviat, precum puiul din găoace.

– În Bucovina (și nu numai) ele se numesc si „oua muncite”, dedicând strădania de a le face frumoase patimilor pe care le-a suferit Hristos pentru lume.
-tehnica diferă în funcție de zonă, timp, creatorul popular. Cea mai răspândită și mai renumită tradiție a încondeiatului ouălor este în Bucovina.

-Mai întâi, aici se încondeiau ouă crude, apoi fierte, iar azi se închistresc ouă golite de conținut. Instrumentul cu care se „scriu” ouăle se numește chișită (un vârf ascuțit de tablă de aramă, fixat într-o măciulie a unui băț plat).
Tehnicile sunt diferite. Cea mai apropiată de tradiție este încondeierea prin acoperirea succesivă cu ceară, apoi scufundarea oului în diferite băi de vopsea: întâi galben, apoi roșu, verde, albastru, negru.
-în ornarea ouălor se folosesc motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe. Dintre ele amintim romburi, triunghiuri, zig- zag-uri, puncte, frunza de stejar, bradul, floarea de măceș, grâul, coarnele berbecului, pestele, cerbul (coarnele cerbului), steaua magilor, cărarea (calea) rătăcită, cârligul ciobanului, crucea Paștelui, etc. Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe oua sau în interiorul oului. Tot un motiv tradițional îl constituie încondeierea cu încrețeli (motive ornamentale) de pe cămășile populare.
Se mai întâlnesc și alte motive: șarpele, grebla, furca, ciuboțica cucului, hora, cloșca cu pui, coada rândunicii, laba găștei, colțul porcului, strugurele, cireșica, floarea păștii, fierul plugului, cheptenul, frâul, ferestruica, etc., prezente, mai nou, în zona Branului, Vrancea, Oltenia.
În cultura populară actuală, ouăle închistrite sunt, mai mult, obiecte de artă.
Câteva explicații ale unor simboluri folosite la încondeiat

linia dreaptă verticală = viața;
linia dreaptă orizontală = moartea;
linia dublă dreaptă = eternitatea;
linia cu dreptunghiuri = gândirea și cunoașterea;
linia ușor ondulată = apa, purificarea;
spirala = timpul, eternitatea;
dublă spirală = legătura dintre viață și moarte.

Cele mai întâlnite motive la încondeiere:

Crucea – semnul creștinătății,

Crucea Paștelui – crucea cu care creștinii împodobesc pasca pe care o duc la biserică, în noaptea Învierii,

Crucea românească și crucea rusească sau crucea moldovenească – este reprezentată printr-o cruce cu alte cruciulițe la capete;

Steaua – este un motiv răspândit, întâlnit în Bucovina și în vechiul Regat,

Regnul animal: albina, broasca, șarpele, mielul;

Motive vegetale: frunza bradului, garoafa, spicul grâulu;

Unelte casnice și de câmp: grebla, lopata, fierul plugului;

Ornamente industriale, motive luate din industria casnică: clinul ce se formează la croirea cămeșilor.
Legenda care explică de ce se înroșesc ouăle de Paști. Se spune că Maica Domnului venise să-și plângă fiul răstignit, aceasta a așezat coșul cu ouă lângă cruce, acestea înroșindu-se de sângele scurs de la rănile lui Iisus. Atunci Domnul a spus:
„De acum înainte să faceți și voi ouă roșii și împestrițate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut și eu astăzi”.
Culoarea roșie reprezentând focul cu puterea purificatoare dar și sângele lui Iisus pentru mântuire.
-din Joia Mare până în Joia Săptămânii Luminate femeile nu au voie să spele haine,

-în această zi nu este bine să dormi, de vei dormi în această zi vei lenevi tot anul (lenea este unul din cele mai mari păcate),

-în această zi are loc Denia celor 12 Evanghelii,

– în credinţa populară, cei care ţin post din Joia Mare şi până în Paşti vor fi înştiinţaţi de moartea lor cu trei zile înainte de a trece în lumea cealaltă.

Obiceiuri, tradiții și supertiții în Vinerea Mare

Vinerea Mare – în Bucovina denumită și Vinerea Paștilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare.

Este ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoșesc. În această zi se ține post negru, este interzis să faci copturi. Există credința că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat și va fi în mare pericol de boală, iar coptura nu este mâncată nici de pești, Femeile care coc în această zi se spune că ard mâinile Maicii Domnului. Iar cine ține post negru va fi ferit de boli tot anul și va avea belșug în toate.

În dimineața Vinerii Mari, oamenii alergau desculți prin rouă, înainte de răsăritul soarelui, pentru a fi sănătoși tot restul anului (Bucovina și Maramureș).

Sâmbăta Mare

Ultima zi a Săptămânii Patimilor, cunoscută drept Sâmbata Mare, este ziua în care creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului Iisus Hristos şi pogorârea în iad, prin care neamul nostru fiind chemat din stricăciune a fost mutat spre viaţa veşnică. Sâmbăta cea mare este deci ziua tăcerii adânci dinaintea Învierii, în care Hristos sfărâmă moartea în iad şi cheamă la înviere întreaga umanitate.

 În Sâmbăta Mare, gospodinele fac ultimele pregătiri pentru masa de Paşti. Vopsesc ouăle, în cazul în care nu au făcut acest lucru în Joia Mare, pregătesc cozonacii şi pasca, drobul şi friptura de miel. Deretică prin casă şi pregătesc pentru întreaga familie hainele curate pe care le vor îmbrăca la slujba de Înviere.

Lumina Învierii

 Seara lumea porneşte în linişte spre biserică, pe drum se vorbeşte în şoaptă, iar la slujba de Înviere toată lumea stă şi ascultă cu mare evlavie. La miezul nopții, preotul cheamă credincioșii să ia lumină, spunând: “veniți sa luați Lumină!”. Aceştia aprind lumânări şi transmit, mai departe, lumina, până când toată lumea are lumânările aprinse în mână.

 După ce iau lumina, oamenii merg în cimitir la căpătâiul morţilor familiei şi aprind şi acolo lumânări, ca şi cei trecuţi dincolo să ştie că a venit Învierea Domnului. Lor li se dă de pomană şi în ziua de Înviere, dar şi peste o săptămână, când e Paştele Morţilor. Sămbata și duminica se transmit cele mai frumoase mesaje, urări și felicitări de Paște fericit care pot fi transmise prin SMS.

 La plecarea spre casă, fiecare credincios este bine să ducă în căminul său lumânarea aprinsă la Înviere. Aceasta simbolizează Lumina Învierii Domnului Hristos.

Actualitate

16 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 24 octombrie 2021, în orașul Teiuș și comunele Galda de Jos, Râmeț, Sântimbru și Stremț

Publicat

în

Astăzi, 24 octombrie 2021, în județul Alba s-au înregistrat 252 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceste cazuri, 6 au fost atribuite orașului Teiuș, 4 comunei Galda de Jos, 3 comunei Stremț, 2 comunei Râmeț și 1 comunei Sântimbru.

Localitățile din care provin cazurile de COVID-19 raportate astăzi, 24 octombrie 2021, sunt următoarele:

ABRUD – 7 cazuri

AIUD – 24 cazuri

ALBA IULIA – 44 cazuri

BAIA DE ARIEȘ – 1 caz

BLAJ – 12 cazuri

CÂMPENI – 2 cazuri

CUGIR – 11 cazuri

OCNA MUREȘ – 1 caz

SEBEȘ – 38 cazuri

TEIUȘ – 6 cazuri

ZLATNA – 3 cazuri

ALBAC – 3 cazuri

ALMAȘU MARE – 2 cazuri

ARIEȘENI – 1 caz

AVRAM IANCU – 5 cazuri

BERGHIN – 1 caz

BISTRA – 4 cazuri

CÂLNIC – 2 cazuri

CETATEA DE BALTĂ – 4 cazuri

CIUGUD – 3 cazuri

CIURULEASA – 1 caz

CRĂCIUNELUL DE JOS – 1 caz

DAIA ROMÂNĂ – 4 cazuri

GALDA DE JOS – 4 cazuri

GÂRBOVA – 1 caz

GÂRDA DE SUS – 1 caz

HOREA – 3 cazuri

IGHIU – 3 cazuri

JIDVEI – 1 caz

LOPADEA NOUĂ – 3 cazuri

LUNCA MUREȘULUI – 1 caz

LUPȘA – 1 caz

METEȘ – 3 cazuri

MIHALȚ – 1 caz

MOGOȘ – 1 caz

RĂDEȘTI – 1 caz

RÂMEȚ – 2 cazuri

ROȘIA MONTANĂ – 2 cazuri

SĂLCIUA – 1 caz

SĂLIȘTEA – 3 cazuri

SÂNTIMBRU – 1 caz

SĂSCIORI – 7 cazuri

SCĂRIȘOARA – 2 cazuri

ȘONA – 1 caz

ȘPRING – 1 caz

STREMȚ – 3 cazuri

ȘUGAG – 8 cazuri

UNIREA – 3 cazuri

VALEA LUNGĂ – 3 cazuri

VINȚU DE JOS – 10 cazuri

Cazuri de reinfectare:

IGHIU – 1 caz

Sâmbătă, în Alba au fost prelucrate în total 914 de teste, 410 PCR la SJU și 504 de teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 312.903, mai exact, 275.454 de teste PCR și 37.449 de teste rapide.

Citește mai mult

Actualitate

11 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 23 octombrie 2021, în orașul Teiuș și comunele Galda de Jos, Santimbru și Stremț

Publicat

în

Astăzi, 23 octombrie 2021, în județul Alba s-au înregistrat 310 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceste cazuri, 4 au fost atribuite orașului Teiuș, 4 comunei Sântimbru, 2 comunei Stremț și 1 comunei Galda de Jos.

Localitățile din care provin cazurile de COVID-19 raportate astăzi, 23 octombrie 2021, sunt următoarele:

ABRUD – 10 cazuri

AIUD – 11 cazuri

ALBA IULIA – 103 cazuri

BAIA DE ARIEȘ – 3 cazuri

BLAJ – 7 cazuri

CÂMPENI – 9 cazuri

CUGIR – 10 cazuri

OCNA MUREȘ – 6 cazuri

SEBEȘ – 31 cazuri

TEIUȘ – 4 cazuri

ZLATNA – 6 cazuri

NEALOCAT – 1 caz

ALBAC – 1 caz

ARIEȘENI – 3 cazuri

AVRAM IANCU – 5 cazuri

BERGHIN – 3 cazuri

BISTRA – 3 cazuri

BLANDIANA – 1 caz

BUCIUM – 2 cazuri

CÂLNIC – 1 caz

CIUGUD – 2 cazuri

CRICĂU – 1 caz

CUT – 3 cazuri

DAIA ROMÂNĂ – 1 caz

GALDA DE JOS – 1 caz

GÂRBOVA – 1 caz

GÂRDA DE SUS – 3 cazuri

HOREA – 2 cazuri

IGHIU – 9 cazuri

LIVEZILE – 1 caz

LOPADEA NOUĂ – 2 cazuri

LUNCA MUREȘULUI – 1 caz

LUPȘA – 1 caz

MIHALȚ – 7 cazuri

MIRĂSLĂU – 4 cazuri

MOGOȘ – 2 cazuri

OHOBA – 1 caz

PIANU – 1 caz

RIMETEA – 1 caz

ROȘIA MONTANĂ – 3 cazuri

SALIȘTEA – 1 caz

SÂNTIMBRU – 4 cazuri

SĂSCIORI – 3 cazuri

ȘIBOT – 2 cazuri

ȘONA – 6 cazuri

ȘPRING – 3 cazuri

STREMȚ – 2 cazuri

ȘUGAG – 6 cazuri

UNIREA – 1 caz

VADUL MOȚILOR – 2 cazuri

VIDRA – 3 cazuri

VINȚU DE JOS – 4 cazuri

Cazuri de reinfectare:

CRICĂU – 1 caz

UNIREA – 1 caz

AIUD – 3 cazuri

ALBA IULIA – 1 caz

Vineri, în Alba au fost prelucrate în total 1487 de teste, 840 (344 la SJU si 496 la DSP) PCR și 647 de teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 311989, mai exact, 275044 de teste PCR și 36945 de teste rapide.

Citește mai mult

Actualitate

5 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 22 octombrie 2021, în orașul Teiuș și comuna Galda de Jos

Publicat

în

Astăzi, 22 octombrie 2021, în județul Alba s-au înregistrat 301 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceste cazuri, 2 au fost atribuite orașului Teiuș și 3 comunei Galda de Jos.

Localitățile din care provin cazurile de COVID-19 raportate astăzi, 22 octombrie 2021, sunt următoarele:

ABRUD – 2 cazuri

AIUD – 17 cazuri

ALBA IULIA – 104 cazuri

BAIA DE ARIEȘ – 2 cazuri

BLAJ – 7 cazuri

CÂMPENI – 3 cazuri

CUGIR – 23 cazuri

OCNA MUREȘ – 6 cazuri

SEBEȘ – 37 cazuri

TEIUȘ – 2 cazuri

ZLATNA – 4 cazuri

NEALOCATE – 8 cazuri

ARIEȘENI – 4 cazuri

AVRAM IANCU – 1 caz

BERGHIN – 2 cazuri

BISTRA – 4 cazuri

BUCERDEA GRÂNOASĂ – 2 cazuri

CÂLNIC – 1 caz

CETATEA DE BALTĂ – 1 caz

CIUGUD – 2 cazuri

CRĂCIUNELUL DE JOS – 2 cazuri

CRICĂU – 2 cazuri

CUT – 1 caz

DAIA ROMÂNĂ – 1 caz

GALDA DE JOS – 3 cazuri

HOREA – 3 cazuri

IGHIU – 5 cazuri

JIDVEI – 1 caz

LIVEZILE – 2 cazuri

LOPADEA NOUĂ – 1 caz

LUNCA MUREȘULUI – 1 caz

LUPȘA – 1 caz

METEȘ – 2 cazuri

MIHALȚ – 2 cazuri

MIRĂSLĂU – 1 caz

MOGOȘ – 1 caz

NOȘLAC – 1 caz

OHABA – 2 cazuri

PIANU – 6 cazuri

ROȘIA MONTANĂ – 4 cazuri

SĂSCIORI – 1 caz

ȘIBOT – 3 cazuri

ȘONA – 1 caz

ȘUGAG – 2 cazuri

VADU MOȚILOR – 2 cazuri

VALEA LUNGĂ – 2 cazuri

VIDRA – 2 cazuri

VINȚU DE JOS – 12 cazuri

Cazuri de reinfectare:

BERGHIN – 1 caz

ALBA IULIA – 1 caz

Joi, în Alba au fost prelucrate în total 1.084 de teste, 590 de teste PCR și 494 de teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 310.502, mai exact, 274.204 de teste PCR și 36.298 de teste rapide.

Citește mai mult

Actualitate

14 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 21 octombrie 2021, în orașul Teiuș și comunele Galda de Jos, Sântimbru și Stremț

Publicat

în

Astăzi, 21 octombrie 2021, în județul Alba s-au înregistrat 360 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceste cazuri, 3 au fost atribuite orașului Teiuș, 5 comunei Sântimbru, 4 comunei Galda de Jos și 2 comunei Stremț.

Localitățile din care provin cazurile de COVID-19 raportate astăzi, 21 octombrie 2021, sunt următoarele:

ABRUD – 6 cazuri

AIUD – 25 cazuri

ALBA IULIA – 116 cazuri

BAIA DE ARIEȘ – 2 cazuri

BLAJ – 13 cazuri

CÂMPENI – 8 cazuri

CUGIR – 22 cazuri

OCNA MUREȘ – 4 cazuri

SEBEȘ – 25 cazuri

TEIUȘ – 3 cazuri

ZLATNA – 7 cazuri

NEALOCATE – 6 cazuri

ARIEȘENI – 6 cazuri

BERGHIN – 5 cazuri

BLANDIANA – 1 caz

BUCERDEA GRÂNOASĂ – 1 caz

CETATEA DE BALTĂ – 1 caz

CIUGUD – 6 cazuri

CIURULEASA – 1 caz

CUT – 1 caz

DAIA ROMÂNĂ – 1 caz

FĂRĂU – 2 cazuri

GALDA DE JOS – 4 cazuri

GÂRBOVA – 1 caz

GÂRDA DE SUS – 1 caz

HOPÂRTA – 1 caz

IGHIU – 6 cazuri

LIVEZILE – 1 caz

LUPȘA – 3 cazuri

METEȘ – 3 cazuri

MIHALȚ – 3 cazuri

MIRĂSLĂU – 2 cazuri

MOGOȘ – 4 cazuri

PIANU – 1 caz

POIANA VADULUI – 2 cazuri

RĂDEȘTI – 1 caz

SĂLCIUA – 3 cazuri

SĂLIȘTEA – 2 cazuri

SÂNTIMBRU – 5 cazuri

SĂSCIORI – 5 cazuri

SCĂRIȘOARA – 1 caz

ȘIBOT – 4 cazuri

ȘONA – 7 cazuri

STREMȚ – 2 cazuri

ȘUGAG – 2 cazuri

VADU MOȚILOR – 1 caz

VALEA LUNGĂ – 6 cazuri

VIDRA – 2 cazuri

VINTU DE JOS – 14 cazuri

Cazuri de reinfectare:

BISTRA – 1 caz

AIUD – 2 cazuri

ALBA IULIA – 6 cazuri

SEBEȘ – 1 caz

Miercuri, în Alba au fost prelucrate în total 1.242 de teste, 748 de teste PCR și 494 de teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 309.418, mai exact, 273.614 de teste PCR și 35.310 de teste rapide.

Citește mai mult

Actualitate

Administratie

Stiri din zonă

Stiri din Alba

Politica

Stirea ta

Societate

Sport

Economie

Articole Similare

teiusinfoinfo, stiri teius, informatii teius