Rămâi conectat

Actualitate

Sărbătoarea fiilor satului, la Stremţ

Publicat

în

teius1Înfruntând fierbinţeala de la orele amiezii, numeroşi invitaţi şi fii ai satului au luat parte duminică, 16 august, la manifestările organizate de Primăria şi Consiliul Local Stremţ.

Cea de-a VII-a ediţie a sărbătorii „Fiii satului” a debutat sâmbătă, 15 august, cu întreceri sportive, iar duminică, 16 august, la ora 9.00, a avut loc finala turneului de fotbal şi tenis de masă. La ora 12.00, la Monumentul Eroilor din Stremţ, alături de localnici s-au aflat primarul Traian Ştefan Popa şi viceprimarul Cosmin Cetean, deputatul Călin Potor, Laurenţiu Lupuşor – director al Baumit România, primarii Mirel Hălălai – Teiuş şi Horaţiu Josan – Aiud, Vasile Bara – AFIR – Oficiul Judeţean, Cornel Suciu – AJFP Alba, Sorin Dreghici – directorul Carierei Geomal a Baumit România, Ioan Florea – directorul Oficiului Judeţean de Poştă Alba, Dănuţ Hălălai – comisar şef al Gărzii de Mediu Alba şi alte oficialităţi. După ce un sobor de preoţi a oficiat un Te Deum în memoria eroilor satului, căzuţi pe câmpul de luptă, au fost depuse coroane de flori a Monumentul Eroilor. Directorul Baumit, Laurenţiu Lupuşor a declarat, cu emoţie, că se simte fiu al satului: „E o plăcere pentru mine să ne bucurăm împreună de această zi de vară fierbinte, să iau parte la sărbătoarea fiilor satului”. Primarul Traian Ştefan Popa a spus că pentru manifestările din acest an a primit, ca sponsorizare, aproape 20.000 de lei, sumă din care se va aloca o parte pentru sărbătoarea din Geoagiu de Sus. „Un sponsor important pentru noi e Baumit România. Am primit toate materialele necesare, din partea acestei societăţi, pentru renovarea tuturor şcolilor din comună. Trebuie să-i adresez mulţumiri domnului director, pentru acest gest nobil. Ne-au ajutat pentru acest eveniment, alături de Baumit, Petro Construct, Energo Impex, Instalatorul SA, Avramet şi Vasile Toma”, a spus primarul Popa. În continuare, au fost premiate familiile „de aur”, care sărbătoresc 50 de ani de căsătorie: Maria şi Ovidiu Tarnu, Maria şi Ioan Vlad, Smaranda şi Mihai Rusu; cu toţii au primit diplome, flori şi premii în bani din partea administraţiei locale. De premii au avut parte şi elevii merituoşi, care au obţinut rezultate foarte bune la examenul de evaluare naţională: Maria Irina Galdea şi Marius Juncan. De asemenea, primarul Popa a oferit o diplomă Ansamblului căminelor culturale din comuna Stremţ, pentru rezultatele deosebite obţi­nute la concursul „Cultură pentru cultură”. „Fără teama de a greşi trebuie să spun că fără implicarea unor oameni cu suflet mare din Geomal probabil că nu am fi avut aceste rezultate deosebite pe plan cultural”, a spus primarul Popa. Formaţia SVSU Stremţ a făcut cinste comunei şi judeţului, clasându-se pe locul 2 la nivel judeţean. Primarul Popa i-a acordat o diplomă acestei formaţii condusă de Iulian Bic, care a promis că anul viitor va ocupa locul 1. Din rândul pescarilor, Lucian Crişan a obţinut locul 2 la Campionatul naţional de pescuit sportiv, iar edilul l-a recompensat pe câştigător cu o diplomă. La turneul de fotbal organizat cu prilejul sărbătorii „Fiii satului”, locul 3 a fost ocupat de Unirea Alba Iulia, locul 2 – Industria Galda de Jos, locul 1 – Rapid CFR Teiuş – toate echipele au primit diplome şi premii; echipa din Stremţ s-a clasat pe locul 4. La tenis de masă, au primit distincţii Ioan Raţ, Călin Stan şi Vasile Brad; la categoria 18 – 30 de ani: Adrian Dan – locul 3, Cristian Botei – locul 2 şi Darius Puia; categoria sub 18 ani: Vlad Rusu – locul 3; Cătălin Miclea – locul 2 şi Alexandru Stan – locul 1. La competiţia de şah s-au remarcat Maurice Place, Vasile Cheţan, Ioan Oţoiu, Marius Homănă, Vasile Brad şi Ioan Raţ. Manifestarea a continuat cu sfinţirea noului parc din Stremţ. „Turiştii care trec prin noul parc îl admiră, spunând că aici sunt oameni harnici. Eu le mulţumesc tuturor celor care ne-au ajutat şi îi rog pe cetăţeni să-l întreţină ca pe propria lor ogradă. Noi vom face tot ceea ce e posibil pentru ca parcul să fie frumos şi curat. Mulţumesc pentru sprijinul statornic acordat directorului Baumit – Laurenţiu Lupuşor şi directorului Carierei Geomal a Baumit – Sorin Dreghici”, a spus primarul Popa. La eveniment au luat parte şi 4 războinici daci, care au venit de la Alba Iulia, înfruntând canicula, pentru a ne oferi tuturor o minunată lecţie de istorie. Manifestarea a continuat cu sfinţirea noului pod din Stremţ, din vecinătatea primăriei. „În urmă cu două luni am pus piatra de temelie a podului, atât de necesar pentru cetăţenii comunei. Aici exista o punte pietonală, ridicată de Nicolae Cristea, căruia îi mulţumesc. Puntea are o lungime de 24 de metri, am recondiţionat-o şi am dus-o la Geaogiu de Sus, în locul „La Paroste”. Pentru că noi ne-am implicat şi ne-am dorit să modernizăm comuna, ne-am trezit că suntem chemaţi în instanţă de Nicolae Cristea, care susţine că puntea e a lui. În anul 2000, când am venit la primărie, puntea era în inventarul primăriei. Prin urmare, cu ce suntem noi vinovaţi? Dar să ne bucurăm de investiţiile realizate! În ceea ce mă priveşte, sunt mulţumit că am reuşit să ne ţinem de cuvânt”, a spus primarul Popa. Evenimentul s-a încheiat cu o masă populară şi un spectacol de muzică şi dansuri populare susţinut de Ansamblul 60+, Ansamblul folcloric „Dor teiuşan”, Ansamblul căminelor culturale din comuna Noşlac, Ansamblul „Monica Stan” al căminelor culturale din Stremţ şi soliştii vocali Cătălin Haşa, Flaviu Cristea, Cornelia Goţia, Iulian Bic şi Bogdan Mara. La final, cerul a fost luminat de minunate focuri de artificii, care au încheiat cea de-a VII-a ediţie a sărbătorii fiilor satului de la Stremţ. Felicitări organizatorilor şi cât mai multe reuşite!

Adriana DURIGĂ

Actualitate

Două persoane rănite pe DN 1, în urma unui accident rutier provocat de o femeie de 36 de ani din Teiuș

Publicat

în

Ieri, 27 iulie 2021, în jurul orei 09.00, pe DN 1, la km 388, în dreptul localităţii Sântimbru, o femeie, de 36 de ani, din Teiuş, în timp ce conducea un autoturism, în direcţia Teiuş – Alba Iulia, a intrat în coliziune cu un autoturism, condus de un bărbat, de 62 de ani, din Ocna Mureş.

În urma accidentului rutier, doi pasageri, respectiv, un minor, de 10 ani din primul autoturism şi o femeie, de 83 de ani din cel de-al doilea autovehicul, au suferit leziuni corporale uşoare şi au fost transportați la spital.

Conducătorii auto au fost testati cu aparatul alcooltest, rezultatele fiind negative.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

FOTO: ARHIVĂ

Citește mai mult

Actualitate

Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou: Pluguşorul, Capra, umblatul cu Ursul, Sorcova. Cele mai frumoase obiceiuri din ţara noastră | teiusinfo.ro

Publicat

în

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou 2022 la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova | teiusinfo.ro

De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri  de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.

În satele bucovinene se obişnuieşte ca “mascaţii” să umble în ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se împarte în grupuri care merg din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou îşi intră în drepturi.

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova

Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, colind cu capra sau ţurca în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită “brezaia” (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

Capra se face dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.

Cercetătorii presupun ca dansul caprei, precum şi alte manifestări ale măştilor zoomorfe (caiutii – feciori travestiti in cai, turca – masca de taur), întâlnite în satele românesti la vremea Crăciunului provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renasterii divinităţii.

Citește și: MESAJE de Crăciun fericit! Urări și felicitări pe care le poți trimite celor dragi

Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un “ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul “puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.

De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.

În prima zi a noului an, se merge cu “Pluguşorul” şi cu “Sorcova”, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că cei care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine. plugusorul

În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi pleacă cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, “Pluguşorul” a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Pluguşorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, “Pluguşorul” este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

Aho, aho, ho-ho / Mâine anul se-noieste / Plugusorul se porneste / Si începe a brazda / Pe la case a ura / Iarna-i grea, omatu-i mare, Semne bune anul are / Semne bune de belsug / Pentru brazda de sub plug“, sunt primele versuri ale Pluguşorului, care tradiţional se cântă în ultima zi a anului.

Citește și: Mesaje de Anul Nou: FELICITARI și URARI frumoase pe care le puteți trimite prietenilor

De asemenea, o dată cu intrarea în Noul An, de Sfântul Vasile, este bine să se ureze pentru bunăstare, iar în acest sens “Sorcova” este cel mai cunoscut colind.

Sorcova este un substitut al divinităţii fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviţi viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, obiectul ritual cu care colindă copiii a început să fie realizat dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel. sorcova

Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucât va rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mişcării sorcovei.

Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timp ce rostesc textul: “Sorcova, vesela,/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!“, ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

Citește mai mult

Actualitate

Două persoane rănite, în urma unei coliziuni între două autoturisme petrecută pe DN 14B, în apropiere de Teiuș

Publicat

în

Un accident rutier a avut loc astăzi, 22 iulie 2021, în jurul orei 14.30, pe DN 14B, în apropiere de Teiuș.

Potrivit IPJ Alba ar fi vorba despre un accident rutier în care au fost implicate două autoturisme.

Din primele informații, două persoane sunt rănite. Traficul este îngreunat.

UPDATE: Ieri, 22 iulie 2021, în jurul orei 14.30, pe DN 14 B, la intersecția cu DJ 107B, în afara localității Mihalț,  un bărbat, de 47 de ani, din comuna Sântimbru, în timp ce conducea un autoturism, în direcția Blaj – Sântimbru, a intrat în coliziune cu o autoutilitară, condusă de un bărbat, de 31 de ani, din comuna Saschiz, județul Mureș.

În urma accidentului rutier, un bărbat, de 51 de ani, din Sântimbru, pasager în autoturism și conducătorul autoutilitarei, au suferit leziuni corporale și au fost transportați la spital.

Conducătorii auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Citește mai mult

Actualitate

COD ROȘU de INUNDAȚII pe râul Geoagiu, până la ora 15.00. SFATURI pentru cetățeni

Publicat

în

În dimineața zilei de astăzi, 20 iulie 2021, a fost emisă o avertizare prin serviciul RO Alert, de cod roșu de inundații, între orele 07.25 până la ora 15.00, pe Râul Geoagiu.

„PERICOL INUNDAȚII – COD ROȘU INUNDAȚII între orele 07.25 – 15.00 pe Râul Geoagiu. Respectați măsurile dispuse de autorități pentru a vă proteja. Nu folosiți podurile și căile rutiere expuse pericolului de inundație.

Nu traversați cursurile de apă prin locuri neamenajate. Dacă sunteți într-o zonă inundabilă: îndreptați-vă spre locurile de refugiu cele mai apropiate (zone înalte); opriți alimentarea cu energie electrică și gaze; pregătiți-vă pentru o eventuală evacuare din zona expusă pericolului. Informați și persoanele din vecinătate dvs., Adăpostiți animalele”, arată alerta emisă de către autorități.

Citește mai mult

Actualitate

Administratie

Stiri din zonă

Stiri din Alba

Politica

Stirea ta

Societate

Sport

Economie

Articole Similare

teiusinfoinfo, stiri teius, informatii teius