Știri din zonă
Piatra de calcar de la Cariera Geomal – o investiţie în calitate şi durabilitate
Deşi şi-a început activitatea cu doar câţiva ani în urmă, Cariera de calcar de la Geomal şi-a câştigat prestigiul datorită calităţii produselor sale.
Situată aproape de oraşul Teiuş, în comuna Stremţ, Cariera din Geomal are o capacitate de producţie de 400 de tone pe oră. Sorturile produse sunt: *0-20 mm, 0-40 mm – care se recomandă a fi utilizate la refacerea drumurilor, calcarul având un grad mare de compactare (mult mai bun decât piatra obişnuită); reprezintă un excelent strat suport pentru asfaltarea căilor rutiere; *sortul 0-8 mm e utilizat frecvent ca antiderapant; *sorturile 8-20 mm şi 20-40 mm se folosesc la amenajarea aleilor parcurilor; de asemenea, se pot realiza platforme şi parcări; nu în ultimul rând, aceste sorturi de calcar se folosesc la acostamentele drumurilor, oferind un aspect deosebit căii rutiere şi asigurând scurgerea apelor pluviale de pe carosabil; *sorturile de piatră 40-80 mm, 80-110 mm şi 110-160 mm se folosesc la realizarea infrastructurii drumurilor, la stabilizarea terenurilor, la gabioane şi taluzuri, la garduri sau pereţi zidiţi, la amenajări exterioare şi parcuri. Realizate din beton şi piatră de calcar în locul pietrei obişnuite, lucrările sunt mult mai rezistente, iar aspectul este net favorabil combinaţiei calcar-beton. Mai amintim că piatra de calcar poate fi utilizată cu succes la taluzurile cursurilor de apă, împotriva alunecărilor de teren sau la diferite amenajări peisagistice. *Sorturile de piatră rotunjită se pot folosi la amenajarea parcurilor sau a locurilor de recreere. *sortul 2-4 mm este des utilizat la amenajări florale. *Cariera din Geomal produce şi carbonat de calciu, care e recomandat să se utilizeze în hrana animalelor şi a păsărilor, produsul având avizul DSV. Cel mai important beneficiar al acestui produs este binecunoscuta firmă SC Transavia SA Alba Iulia, alături de alte ferme din ţară. Toate sorturile de calcar, datorită culorii şi a calităţilor fizico-mecanice, sunt garanţia unor investiţii care cu siguranţă se vor bucura de aprecierea comunităţii, aşa cum se întâmplă şi la Stremţ, unde acestea au schimbat faţa comunei. Nu în ultimul rând, preţul sorturilor de calcar este unul accesibil, iar ca urmare a rezistenţei mari la îngheţ-dezgheţ şi bunei compactări investiţia este, desigur, deosebit de avantajoasă. Nu în ultimul rând, mai amintim că toate produsele Carierei din Geomal au certificate de calitate, ele garantând onestitatea şi transparenţa Baumit – Cariera Geomal faţă de partenerii săi.
• Colaborarea primărie – Baumit, în beneficiul comunităţii
Mai mulţi edili ai unor comune membre ale ACoR – Filiala Alba s-au întâlnit de curând cu ing. Sorin Dreghici, directorul de exploatare al Carierei Geomal a Baumit România(foto). Alături de Sorin Dreghici, la reuniunea de prezentare a produselor Carierei din Geomal au luat parte: Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud, preşedintele ACoR – Filiala Alba, Traian Ştefan Popa – primarul comunei Stremţ, Romulus Raica – primarul comunei Galda de Jos, Lenuţa Bubur – primarul comunei Crăciunelu de Jos, Lenuţa Aldea – primarul comunei Cergău, Vasile Mutu – primarul comunei Cut, Visarion Hăprian – primarul comunei Daia Română, Emil Lupşan – primarul comunei Cricău, Ilie Neamţu – primar Cenade, Vasile Puşcă – primar Valea Lungă, Vasile Bica – primar Berghin, Ioan Aldea – primar Bucerdea Grânoasă, Ioan Iancu Popa – primar Sântimbru, Vasile Stan – primar Ponor, Vasile Raica – primar Râmeţ şi Ilie Frăţilă – primarul comunei Sâncel. Întâlnirea a fost precedată de o vizită la parcul comunei Stremţ, situat în vecinătatea primăriei, într-o zonă în care până nu demult zăceau deşeurile abandonate de localnici. Şi cum omul sfinţeşte locul, la Stremţ, Baumit – Cariera Geomal şi primăria şi-au dat mâna, iar cea care a avut de câştigat a fost comunitatea. „Dacă nu am fi avut sprijinul de încredere al Baumit multe dintre investiţiile comunei nu s-ar fi realizat”, ne-a mărturisit primarul din Stremţ, Traian Ştefan Popa. El a recunoscut că numeroase obiective realizate în comună poartă amprenta Baumit, ca urmare a parteneriatului dintre Primăria Stremţ şi Baumit – Cariera Geomal. La rândul său, Gheorghe Damian, preşedintele Filialei Alba a ACoR, a oferit ca exemplu comuna Stremţ pentru modul în care funcţionează parteneriatul public-privat, susţinând că „ambele părţi îşi doresc ca această colaborare să fie una de succes”. La fel ca primarul din Stremţ, şi Vasile Bica – edilul comunei Berghin este un colaborator statornic al Baumit, Cariera Geomal. În opinia primarului Damian, Sorin Dreghici, aflat la conducerea carierei, e recunoscut ca un foarte bun director şi asta se poate observa urmârind activitatea Carierei Geomal. „Primarul Traian Ştefan Popa, ca reprezentant al comunităţii, trebuie felicitat pentru că, iată, interesul localnicilor a primat în întreaga sa activitate”, este de părere ing. Sorin Dreghici. „Baumit a preluat cariera în anul 2010 şi atunci am înţeles că marile firme trebuie să ajute comunităţile”, a explicat reprezentatul Baumit – singura fabrică din Europa care foloseşte ca materie primă piatra de calcar, utilizată deseori în construcţii datorită durităţii sale destul de ridicate. Dacă în străinătate, piatra de calcar e folosită la infrastructură, la noi, înainte de 1990, s-a decis ca această piatră să nu se mai utilizeze la realizarea drumurilor, ci doar în economie. Totodată, în acea perioadă, în ţara noastră, calcarul s-a folosit în construcţii doar în zonele în care se exploata. După anul 1990, am preluat normele UE, dar nu au fost schimbate şi standardele. S-a spus despre calcar că ar fi moale, deşi are un grad de compactare mult mai mare decât piatra obişnuită. Şi asta se poate observa la drumurile vechi, care au rezistat mult mai bine decât cele la care s-a folosit piatra obişnuită.
• Piatra de calcar – utilizată cu succes la Stremţ
Primarii prezenţi la întâlnire au avut ocazia să cunoască, în comuna Stremţ, mai multe investiţii în realizarea cărora s-a folosit piatra de calcar. Aşa sunt, spre exemplu, Troiţa de la intrarea în comuna Stremţ, acostamentele, parcările laterale, Monumentul Eroilor din Geomal, staţiile de autobuz din comună (la amenajarea cărora s-a folosit piatra de calcar), amenajarea parcului din vecinătatea primăriei, a taluzurilor şi a şanţurilor. Piatra de calcar a fost utilizată cu succes, pentru prima dată, la un proiect finanţat din fonduri europene, pe măsura 1.2.5. S-au realizat taluzuri din beton şi piatră de calcar, pe o lungime de 4.400 de metri. Piatra de calcar face priză mai bună la beton decât piatra obişnuită, iar aspectul lucrării e unul deosebit. Totodată, de la Stremţ la Teiuş, pe o lungime de 12 km, acostamentele căii rutiere s-au realizat din piatră de calcar. Astfel, se extinde suprafaţa carosabilă, iar apa pluvială de pe şosea se scurge mai uşor.
Sorturile de piatră de la 0 la 20 mm şi de la 0 la 40 mm se utilizează la refacerea drumurilor, ele având un grad mare de compactare. Calcarul de la 0 la 8 mm se poate folosi şi ca antiderapant, iar un exemplu în acest sens este comuna Stremţ, unde primăria utilizează acest produs cu succes. Dacă sunt interesaţi de produsele Carierei Geomal, primarii pot să încheie contracte de parteneriat cu firma şi vor beneficia de un preţ promoţional la piatra de calcar, preţ mai mic decât cel al nisipului. Un alt avantaj este că, după parafarea contractelor, piatra e păstrată în custodie, astfel că primarul nu va fi obligat să-i găsescă un loc de depozitare. Nu în ultimul rând, primarii trebuie să ţină seama şi de calitatea produselor carierei, care e una foarte bună.
• Primarii din ACoR au discutat despre investiţiile din acest an
Potrivit preşedintelui ACoR, Filiala Alba, Gheorghe Damian, în următoarea perioadă, prin PNDR, se vor derula doar 12 măsuri. Vor fi reduse finanţările pentru microîntreprinderi şi turism, în mediul rural. Totodată, va fi susţinută instalarea tinerilor fermieri la sate. Potrivit lui Gheorghe Damian, s-a solicitat să se poată derula proiecte pe măsurile de mediu şi climă, măsuri prin intermediul cărora se realizau împăduriri. Prioritară va fi asocierea comunelor, în vederea implementării unor proiecte integrate. O veste proastă este aceea că nu vor mai fi alocate unei comune fonduri mai mari de 1,5 – 2 milioane de euro. „Demn de remarcat este faptul că GAL-urile din Alba sunt plasate pe locuri fruntaşe la nivel naţional, în privinţa sumelor atrase. E bine pentru că şi acesta va fi un criteriu în atribuirea viitoarelor proiecte”, a spus Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud, preşedintele Filialei Alba a ACoR.
Le-am prezentat primarilor o colaborare de succes, pentru comunitate, cea de la Stremţ, dintre primărie şi Baumit – Cariera Geomal. Sperăm că i-am convins pe edili. Spunem deseori că suntem prea săraci ca să cumpărăm lucruri ieftine, iar primăriile nu fac excepţie. Cu siguranţă edilii vor alege calitatea, în nici un caz preţurile îndoielnice, mai ales după ce au văzut rodul colaborării dintre doi parteneri serioşi – Primăria Stremţ şi Baumit-Cariera Geomal.
Adriana DURIGĂ


Știri din zonă
Bărbat de 58 de ani din Galda de Jos reținut de polițiști, după ce și-a agresat fizic soția
Vineri, 21 noiembrie 2025, polițiștii Secției 1 de Poliție Rurală Galda de Jos au luat măsura reținerii, pentru 24 de ore, față de un bărbat de 58 de ani, din comuna Galda de Jos, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de violență în familie.


Din cercetările efectuate de polițiști, a reieșit că, în timp ce se afla la locuința comună, împreună cu soția sa, în vârstă de 48 de ani, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, bărbatul ar fi agresat-o fizic pe aceasta.
În urma întocmirii formularului de evaluare a riscului, a reieșit risc iminent, pe numele bărbatului fiind emis un ordin de protecție provizoriu, pentru o perioadă de 5 zile.
De asemenea, persoana vătămată și-a exprimat acordul cu privire la montarea unui dispozitiv electronic de monitorizare a agresorului.
Cercetările sunt continuate.
Știri din zonă
ÎPS Irineu a oficiat slujba înmormântării maicii Stavrofore Ierusalima Ghibu, proinstareță a Mănăstirii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” de la Râmeț
Luni, 17 noiembrie 2025, Înaltpreafințitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, a fost prezent la Mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” de la Râmeț, protopopiatul Aiud.


Acesta, înconjurat de un numeros sobor de arhierei, preoți și diaconi, a oficiat slujba înmormântării maicii Stavrofore Ierusalima Ghibu, proinstareță a străvechiului așezământ monahal de pe Valea Râmețului, stareță a Mănăstirii în perioada 1972-2014. Din soborul ierarhilor au mai făcut parte Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Ortodox Român al Maramureșului și Sătmarului, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, și Preasfințitul Părinte Daniil Stoenescu.
În cadrul ceremoniei, Preasfințitul Părinte Episcop Andrei a dat citire mesajului Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, transmis cu prilejul trecerii în veșnicie a maicii Stavrofore Ierusalima Ghibu. Apoi, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu a rostit un vibrant cuvânt de învățătură în care a reliefat viețuirea duhovnicească aleasă a Stavroforei Ierusalima.
Adresându-se celor prezenți, Ierarhul nostru a spus: „Maica Ierusalima n-a murit, ci doarme. Ea lasă în urmă lumina exemplului ei edificator și roada efortului ei încordat pentru tot ce era bun, frumos și durabil. Ea a fost și rămâne o personalitate de talie superlativă a monahismului ortodox din Transilvania. Plecându-ne acum, cuviincios, frunțile în fața sicriului ei, Îl rugăm pe Milostivul Dumnezeu să-i ierte maicii Ierusalima tot ce a greșit ca un om în această viață pământească și să așeze sufletul ei nobil în ceata sfinților”.
La finalul slujbei, soborul sfințiților slujitori a plecat în procesiune spre locul unde a fost așezat trupul neînsuflețit al Stavroforei Ierusalima Ghibu, spre nădejdea învierii și a vieții celei veșnice. Maica proinstareță Ierusalima Ghibu a fost înmormântată în cimitirul din incinta așezământului monahal, în vecinătatea mormântului Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț. La slujba înmormântării Stavroforei Ierusalima Ghibu au luat parte obștea Mănăstirii Râmeț, un număr impresionant de preoți și credincioși din Eparhia Alba Iuliei și din împrejurimi, precum și numeroși monahi și monahii din toată Transilvania. De asemenea, la slujba înmormântării au participat oficialități județene și locale, dintre care amintim pe domnul Ion Dumitrel, Președintele Consiliului Județean Alba, și pe domnul Vasile Raica, Primarul Comunei Râmeț.
Stavrofora Apolinaria Barb, stareța Mănăstirii Râmeț, a subliniat virtuțile care au împodobit personalitatea Stavroforei Ierusalima Ghibu: „Am cunoscut-o pe maica Ierusalima în anul 1969, perioadă în care Mănăstirea nu primise încă aprobarea de a funcționa în regim de mănăstire. Multe au fost încercările, strădania și osteneala maicii Ierusalima și ale Sfântului nostru Cuvios Dometie cel Milostiv. A fost o mare personalitate, cu o puternică credință, evlavie și foarte riguroasă în a menține rânduiala călugărească. Nu cruța pe nimeni când era vorba să apere și să arate ce înseamnă monahismul. Îi purtăm, cu multă recunoștință în suflet, amintirea și Îi mulțumim Bunului Dumnezeu, Maicii Domnului, precum și Sfântului nostru Părinte Dometie și, apoi, sfinției sale, că a avut răbdare să ne formeze în a fi statornice și a continua activitatea în Mănăstirea Râmeț”.
Stavrofora Ierusalima Ghibu s-a născut la data de 23 noiembrie 1936, în localitatea Pianu de Sus, județul Alba. Și-a exprimat dorința de a îmbrățișa viața monahală încă din anii adolescenței, nevoindu-se, în perioada 1952-1956, la Mănăstirile Afteia (județul Alba), Rătești și Barbu (județul Buzău). În data de 21 iulie 1956, la îndemnul Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv, s-a stabilit la Mănăstirea Râmeț, fiind tunsă în monahism în 2 iulie 1957. Timp de 42 de ani, în perioada 1972-2014, a fost stareța așezământului monahal. Sub atenta coordonare și povățuire a Sfântului Cuvios Dometie, monahia Ierusalima a ținut aprinsă flacăra credinței în vremuri potrivnice, contribuind la propășirea cultural-spirituală și administrativ-gospodărească a Mănăstirii Râmeț. În dimineața zilei de 15 noiembrie 2025, în urma unei îndelungate suferințe, Stavrofora Ierusalima Ghibu a trecut la cele veșnice.
Știri din zonă
Dispensar modern în comuna Râmeț. Vor fi angajate trei asistente, iar salariile acestora vor fi plătite din fonduri europene
Comuna Râmeț face un pas important spre modernizare și bunăstare. Locuitorii vor avea acces la un centru comunitar integrat (dispensar), care va aduce servicii medicale aproape de casele lor.


Reporterii ziarulunirea.ro au stat de vorbă cu primarul comunei, Vasile Raica, care a prezentat proiectele aflate în desfășurare și planurile pentru viitor.
• Investiții majore pentru sănătate și comunitate
Primarul Vasile Raica a declarat că investiția în sănătate este prioritară pentru comunitate. „Da, avem un centru comunitar integrat, în valoare de 900.000 de lei. Până în aprilie 2026 sperăm că ne încadrăm în termen. Finanțarea este prin PNRR și ne este de mare folos, pentru că vor fi angajate și trei asistente. Populația fiind îmbătrânită, acest proiect vine în ajutorul comunității”, a spus primarul.
El a explicat că, în prezent, locuitorii comunei nu beneficiază de servicii medicale regulate, după pensionarea doctorului de familie. „Momentan nu, doctorul de familie s-a pensionat și acum vrem să contractăm pe altcineva. A preluat din pacienți și o să-l autorizăm. Acum avem proiect și pe dispensar, cât și pe școală”, a adăugat primarul.
• Fonduri europene pentru un viitor mai sănătos
Centrul comunitar este finanțat integral prin fonduri europene, fără contribuție locală. De asemenea, salariile celor trei asistente vor fi acoperite pe o perioadă de cinci ani. „Integral e finanțat. Da, pe cinci ani, salariile celor trei asistente sunt plătite din fonduri europene”, a spus Vasile Raica.
Primarul a povestit și despre situația trecută a comunei, când fostul medic venea doar de două ori pe săptămână. „Venea de două ori pe săptămână. El era pensionat de 15 ani, dar, la vârsta pe care o are acum, de 80 de ani, nu mai putea face față”, a spus primarul.
Pentru a menține serviciile medicale în comună, autoritățile fac demersuri pentru a autoriza un nou medic. „60% dintre pacienți i-a transferat la alt doctor, care a mai fost la noi, la doctorul Duda Mirel. Și acum încercăm să îl autorizăm și să-l punem în funcțiune. Dacă terminăm și reparațiile prin PNRR, o să încheiem un contract de lucrări acum și o să punem și dispensarul în funcțiune”, a explicat primarul.
Știri din zonă
Stavrofora Ierusalima Ghibu, proinstareța Mănăstirii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” de la Râmeț, a trecut la Domnul
Stavrofora Ierusalima Ghibu, proinstareța Mănăstirii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” de la Râmeț, a trecut la Domnul în dimineața zilei de sâmbătă, 15 noiembrie 2025, la vârsta de 88 de ani.


Slujba înmormântării maicii Stavrofore Ierusalima Ghibu, stareță a străvechiului așezământ monahal de pe Valea Râmețului timp de 42 de ani, va avea loc luni, 17 noiembrie, la Mănăstirea Râmeț, și va fi oficiată de către Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei.
Stavrofora Ierusalima Ghibu s-a născut la data de 23 noiembrie 1936, în localitatea Pianu de Sus, judeţul Alba, din părinţii binecredincioși Vasile şi Maria Ghibu, primind la botez numele Ioana. A urmat şcoala primară, de patru ani, în comuna Pianu de Sus, continuând cu Gimnaziul Unic, de trei ani, din oraşul Sebeş. Apoi, a urmat cursurile Liceului Teoretic de fete, de patru ani, din Alba Iulia. Dintre cei opt copii ai familiei, mai este în viață doar monahia Anastasia (Ana) Ghibu, viețuitoare în Mănăstirea Râmeț de peste 69 de ani.
La data de 3 iulie 1952, Stavrofora Ierusalima a plecat la Mănăstirea „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de la Afteia, județul Alba, alături de mai multe surori de pe Valea Sebeșului. L-a urmat pe Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv, având dorința de a îmbrățișa viața monahală. Aici s-au nevoit până în octombrie 1952, plecând împreună cu Sfântul Cuvios Dometie la două mănăstiri din Eparhia Buzăului, Răteşti și Barbu, unde au fost închinoviate.
Ulterior, Stavrofora Ierusalima a fost primită în obștea Mănăstirii Rătești, loc în care a urmat cursurile Şcolii monahale, de trei ani, avându-l profesor, dar și duhovnic, pe Sfântul Cuvios Dometie. A avut mai multe ascultări în cadrul așezământului, unde a învăţat ţesutul covoarelor manuale în atelierele mănăstirii. A fost rânduită ca ajutoare de contabilă și a predat în cadrul Şcolii elementare din Mănăstirea Rătești atât maicilor, cât și surorilor.
În data de 21 iulie 1956, la îndemnul Sfântului Cuvios Dometie, Stavrofora Ierusalima Ghibu, împreună cu un grup de maici și surori, a plecat din Eparhia Buzăului, venind la Mănăstirea Râmeţ, județul Alba, unde au fost primite cu multă bucurie, viețuind până la sfârșitul vieții lor. La data de 2 iulie 1957, a fost tunsă în monahism de către Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv, primind la călugărie numele Ierusalima.
Din anul 1956 și până în anul 1972, a condus secţia de covoare din cadrul Mănăstirii Râmeț, ce aparţinea Cooperativei „Mureşul” din Alba Iulia și care, ulterior, a aparținut Cooperativei „Record” din Aiud. Din anul 1960, Mănăstirea Râmeț și-a încetat temporar activitatea, prin punerea în aplicare a Decretului 410/1959, moment la care personalul mănăstirii a fost nevoit să părăsească așezământul monahal de pe Valea Râmețului.
Începând cu luna iulie 1972, odată cu revenirea maicilor și a surorilor în Mănăstirea Râmeţ, Stavrofora Ierusalima Ghibu a construit, sub îndrumarea Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț şi cu ajutorul întregului sobor de maici, mai multe clădiri administrative. Cea mai mare și importantă lucrare a fost edificarea bisericii cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” între anii 1982 și 1992.
La data de 1 iulie 1972, a fost numită stareţă a Mănăstirii Râmeţ, conform Ordinului nr. 7451/1972, emis de către Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei și Sibiului, şi, de asemenea, ca urmare a Deciziei Departamentului Cultelor nr. 16 – 371/1972. În perioada anilor 1979-1983, a urmat cursurile Institutul Teologic Ortodox din Sibiu, susținând, cu prilejul absolvirii, lucrarea de licenţă intitulată „Monografia administrativă a Mănăstirii Râmeţ”.
La data de 14 mai 2014, după o lungă şi rodnică perioadă de împlinire a ascultării de stareţă a Mănăstirii Râmeţ (42 de ani), a predata această ascultare la vârsta de 78 de ani. S-a retras în liniștea chiliei, spre a continua ceea ce știa cel mai bine: rugăciunea cu smerenie și lacrimi înaintea Marelui Arhiereu pentru binele Bisericii noastre. În dimineața zilei de 15 noiembrie 2025, în urma unei îndelungate suferințe, Stavrofora Ierusalima Ghibu a fost chemată la cele veșnice, spre a locui în Împărăția lui Dumnezeu.
-



Mondenacum 4 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | teiusinfo.ro
-



Din Județacum 7 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2026, dar și în următorii ani | teiusinfo.ro
-



Actualitateacum 7 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor care îşi sărbătoresc onomastica | teiusinfo.ro
-



Mondenacum 6 luniSfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | teiusinfo.ro
-



Mondenacum 7 luniMESAJE DE 1 MAI 2025. SMS-uri, FELICITARI şi URĂRI care pot fi trimise de Ziua Internaţională a Muncitorilor | teiusinfo.ro
-



Actualitateacum 4 luniURARI, FELICITARI și MESAJE de La mulţi ani de Sfântul Ilie 2025 | teiusinfo.ro
-



Actualitateacum 6 luniCe nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena 2025 | teiusinfo.ro
-



Din Județacum 7 luniCând sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | teiusinfo.ro





































