Rămâi conectat

Din Județ

Floriile 2021. Pe ce dată este Duminica Floriilor | teiusinfo.ro

Publicat

în

Floriile 2021. Când sunt Floriile 2021. Când pică Duminica Floriilor și Paștele ortodox 2021 | teiusinfo.ro

Floriile sau Duminica Stâlpilor este cea mai importantă sărbătoare care vestește Paștele 2021. Aceasta marchează intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim și, totodată, în această zi se sărbătoresc și cei cu nume de flori. Când pică Floriile anul acesta.

Florii 2021. Când pică, anul acesta, Duminica Floriilor

De menționat este faptul că, Floriile depind mereu de data la care pică Paștele. Potrivit calendarului ortodox, creștinii sărbătoresc Paștele în acest an la data de 2 mai, așadar Floriile 2021 vor pica cu o săptămână înainte, adică pe 25 aprilie.

Duminica Floriilor sau Duminica Stâlpilor este una dintre sărbătorile importante a anului bisericesc și marchează intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim călare pe un asin, întâmpinat cu ramuri de finic sau palmier. De asemenea, aceasta a fost și prima dată când Mântuitorul a acceptat să fie aclamat ca împărat, oamenii strigând :„Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului!”.

Citește și: Mesaje de Florii. Felicitări de Florii. Urări de Florii care pot fi transmise prin SMS de Florii

Obiceiuri de Florii

În ziua de Florii, creștinii ortodocși merg cu ramuri de salcie la biserică pentru a-L întâmpina pe Domnul Iisus Hristos. Crenguțele sunt sfințite și mai apoi oamenii le pun la icoane, ca să-i păzească de rele pe cei din casă, și la pomi pentru a fi mai roditori. De asemenea, părinții ăși ating copii cu ele ca aceștia să crească sănătoși și înțelepți. Se spune că ramurile de salcie ajută la vindecarea bolilor și sunt păstrate până la sărbătoarea de anul viitor.

Citește și: Mesaje de Paște. Urări de Paște. Mesaje de Paște fericit. Felicitări de Paște care pot fi transmise prin SMS de Sfintele Paști

Totodată, potrivit tradiției de Florii, este bine ca în această zi de sărbătoare să se aerisească hainele, să se reînnoiască obiectele din casă, iar fetele gata de măritiș să își scoată zestrea afară în soare, pentru a-și atrage ursitul. De asemenea, în Duminica Floriilor creștinii pot consuma pește, deoarece Biserica Ortodoxă dă dezlegarea la pește din Postul Paștelui.

Florii 2021. Ce nume se sărbătoresc de Florii

De Florii, printre persoanele cu nume de flori care își sărbătoresc onomastica sunt: Anemona, Brândușa, Camelia, Codrin, Codrina, Codruţ, Codruţa, Crăiţa, Crenguţa, Crina, Crinu, Crinuţa, Crizantema, Dalia, Delia, Floarea, Flora, Florenţa, Florentin, Florentina, Florica, Florin, Florina, Garofiţa, Gentiana, Gherghina, Iasmin, Iasmina, Iris, Lăcrimioara, Laur, Laura, Laurenţiu, Laurian, Lauriana, Malina, Margareta, Micșunica, Mugurel, Narcis, Narcisa, Panseluţa, Romaniţa, Roza Rozalia, Trandafira, Violeta, Viorel, Viorela, Viorica, Zambila, Zambilica.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Din Județ

Când pică Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani | teiusinfo.ro

Publicat

în

Calendar creștin: Când cade Pastele ortodox 2023 și Paștele catolic 2023.  • Paștele 2023 | teiusinfo.ro

Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

Când cade Paștele ortodox și Paștele catolic în următorii ani: 2023, 2024, 2025, 2026, 2027, 2028, 2029, 2030

CÂND SE VA SĂRBĂTORII PASTELE 2023 și în următorii ani:

Când pică Paştele Ortodox în anii 2023, 2024, 2025, 2026, 2027, 2028, 2029, 2030

Paștele Ortodox 2023 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2024 – 5 mai
Paștele Ortodox 2025 – 20 aprilie
Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie
Paștele Ortodox 2027 – 2 mai
Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie
Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie

Citește și: Mesaje de Paște fericit. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor

Când cade Paştele Catolic între anii 2023, 2024, 2025, 2026, 2027, 2028, 2029, 2030

Paștele Catolic 2023 – 9 aprilie
Paștele Catolic 2024 – 31 martie
Paștele Catolic 2025 – 20 aprilie
Paștele Catolic 2026 – 12 aprilie
Paștele Catolic 2027 – 2 mai
Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie
Paștele Catolic 2029 – 8 aprilie
Paștele Catolic 2030 – 28 aprilie

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

POSTUL PAŞTELUI, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.

Citește și: Mesaje de Paste. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti

În general, preoţii şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca pe o instituţie de origine apostolică. În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică în vinerea şi sâmbăta de dinainte de Paşti, alţii trei, o săptămână sau chiar până la şase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus, în aceeaşi vreme, postul dura doar 40 de zile.

De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat după acel moment.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Din Județ

Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou: Pluguşorul, Capra, umblatul cu Ursul, Sorcova. Cele mai frumoase obiceiuri din ţara noastră | teiusinfo.ro

Publicat

în

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou 2024 la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova | teiusinfo.ro

De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri  de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.

În satele bucovinene se obişnuieşte ca “mascaţii” să umble în ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se împarte în grupuri care merg din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou îşi intră în drepturi.

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova

Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, colind cu capra sau ţurca în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită “brezaia” (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

Capra se face dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.

Cercetătorii presupun ca dansul caprei, precum şi alte manifestări ale măştilor zoomorfe (caiutii – feciori travestiti in cai, turca – masca de taur), întâlnite în satele românesti la vremea Crăciunului provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renasterii divinităţii.

Citește și: MESAJE de Crăciun fericit! Urări și felicitări pe care le poți trimite celor dragi

Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un “ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul “puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.

De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.

În prima zi a noului an, se merge cu “Pluguşorul” şi cu “Sorcova”, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că cei care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine. plugusorul

În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi pleacă cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, “Pluguşorul” a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Pluguşorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, “Pluguşorul” este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

Aho, aho, ho-ho / Mâine anul se-noieste / Plugusorul se porneste / Si începe a brazda / Pe la case a ura / Iarna-i grea, omatu-i mare, Semne bune anul are / Semne bune de belsug / Pentru brazda de sub plug“, sunt primele versuri ale Pluguşorului, care tradiţional se cântă în ultima zi a anului.

Citește și: Mesaje de Anul Nou: FELICITARI și URARI frumoase pe care le puteți trimite prietenilor

De asemenea, o dată cu intrarea în Noul An, de Sfântul Vasile, este bine să se ureze pentru bunăstare, iar în acest sens “Sorcova” este cel mai cunoscut colind.

Sorcova este un substitut al divinităţii fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviţi viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, obiectul ritual cu care colindă copiii a început să fie realizat dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel. sorcova

Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucât va rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mişcării sorcovei.

Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timp ce rostesc textul: “Sorcova, vesela,/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!“, ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Din Județ

Număr aproape dublu de turiști în județul Alba în octombrie 2022, raportat la aceeași lună din anul trecut | teiusinfo.ro

Publicat

în

Număr aproape dublu de turiști în județul Alba în octombrie 2022, raportat la aceeași lună din anul trecut | teiusinfo.ro

Direcția de Statistică Alba: ”Sosirile în structurile de primire turistică în județul Alba au crescut cu 85,4% în luna octombrie 2022 față de luna corespunzătoare a anului 2021”

În octombrie 2022, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat crestere cu 8193 sosiri, iar înnoptările cu 14047 înnoptari.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din judeţ în luna octombrie 2022 a fost de 21,4%.

În luna octombrie 2022, în unităţile turistice din judeţul Alba (cu minim 10 locuri pat) au fost cazaţi 17789 turiști, majoritatea au fost cazați în hoteluri (47,9%), pensiuni agroturistice (23,5%), pensiuni turistice (17,1%), înregistrându-se o scadere cu 1173 persoane (-6,2%) faţă de luna anterioară si crestere cu 8193 persoane (+85,4%) faţă de luna corespunzatoare din anul 2021.

Numărul de înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică din judeţ (cu minim 10 locuri pat) înregistrate în octombrie 2022 a fost de 30348, mai putin cu 4362 innoptari (-12,6%) faţă de luna anterioara si mai mult cu 14047 (+86,2%) faţă de luna octombrie 2021. Durata medie a sejurului în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare în această lună a fost de 1,71 zile, față de 1,70 zile cea înregistrată în octombrie 2021.

În luna octombie 2022 au fost deschise noi unități de cazare, cum ar fi hotel Aura Unirii Alba Iulia. Este unul dintre spațiile de cazare care apare în recomandări de cazare Alba Iulia pe booking.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din judeţ în luna octombrie 2022 a fost de 21,4%, mai mic atat fata de luna anterioară (23,7%) si mai mare fata de luna corespunzatoare din anul anterior (14,2%), pe ţară înregistrându-se un indice de 31,7%.

În perioada 1.01-31.10.2022 în unităţile turistice din judeţul Alba (cu minim 10 locuri pat) au fost cazaţi 163925 turişti, înregistrându-se o crestere cu 20,6% faţă de perioada corespunzatoare din anul 2021; turiştii români deţin o pondere de 91,5% din numărul total de turişti înregistraţi la nivelul județului Alba (150061 persoane), iar turiştii străini (13864 persoane) si reprezintă 8,5%.

Numărul de înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică din judeţ (cu minim 10 locuri pat) a fost de 300569 ( 25360 turisti straini ), mai mult cu 22,6% faţă de perioada similara din anul 2021, durata medie a sejurului în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare în această perioadă fiind de 1,83 zile.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Din Județ

PROGRAM de 1 Decembrie 2022, ZIUA NAȚIONALĂ, la Alba Iulia: PARADĂ militară, concerte și foc de artificii | teiusinfo.ro

Publicat

în

PROGRAM de 1 Decembrie 2022, ZIUA NAȚIONALĂ, la Alba Iulia: PARADĂ militară, concerte și foc de artificii | teiusinfo.ro

De Ziua Națională a României, pe data de 1 decembrie, Alba Iulia, se îmbracă în haine de sărbătoare, o sărbătoare a românilor de pretutindeni. La fel ca în fiecare an Mecca românească îi așteaptă cu brațele deschise pe toți cei care simt și iubesc românește.

PROGRAM de 1 Decembrie 2022, ZIUA NAȚIONALĂ, la Alba Iulia: PARADĂ militară, concerte și foc de artificii

24 NOIEMBRIE 2022

19.00 Stradivarius Opera – Dragostea pentru muzică ne unește sufletele
Recital pian și vioară – Andreea și Răzvan Stoica
Casa de Cultură a Studenților
Acces liber pe bază de invitație – în limita locurilor disponibile

25 NOIEMBRIE 2022

17.00 Artă și Istorie – Arc peste timp – Episcopul Unirii, Cardinalul Iuliu Hosu
Expoziție cu obiecte rare care i-au aparținut Cardinalului Iuliu Hosu
Muzeul Principia
*Eveniment organizat în parteneriat cu ALZIAR, Biserica Română unită cu Roma, Greco-Catolică și Asociația „Casa Colecțiilor” Turda

18.00 Tabăra internațională de pictură cu tema: „Artă în Cetatea Alba Carolina”, ediția I
Vernisaj
Galeriile Municipale de Artă

26 NOIEMBRIE 2022

11.00 Crosul Unirii – ediția a 53-a
Șanțurile Cetății Alba Carolina – Piața Amfiteatrului

29 NOIEMBRIE 2022

14.00 Din Alba Iulia, mesaje pentru România
Proiect educativ
Muzeul Principia
Acces liber – în limita locurilor disponibile

18.00 Theotokos – 35 ani
Concert aniversar
Casa de Cultură a Sindicatelor
Acces liber pe bază de invitație – în limita locurilor disponibile
*Eveniment organizat în parteneriat cu Centru de Cultură „Augustin Bena”

30 NOIEMBRIE 2022

09.30 Ceremonie militară de depunere de coroane și jerbe de flori
Statuia lui Ion I.C. Brătianu
*Eveniment organizat în parteneriat cu MAPN și Instituția Prefectului Județul Alba

10.00 Ceremonie militară de depunere de coroane și jerbe de flori
Statuia lui Iuliu Maniu
*Eveniment organizat în parteneriat cu MAPN și Instituția Prefectului Județul Alba

11.00 Ceremonie militară de depunere de coroane și jerbe de flori
Statuia lui Mihai Viteazul
*Eveniment organizat în parteneriat cu MAPN și Instituția Prefectului Județul Alba

11.30 Ceremonie militară de depunere de coroane și jerbe de flori
Statuile Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria
*Eveniment organizat în parteneriat cu MAPN și Instituția Prefectului Județul Alba

12.00 Arborarea Drapelului Național al României
Piața Tricolorului, esplanada Catedralei Încoronării
*Eveniment organizat în parteneriat cu MAPN, Instituția Prefectului Județul Alba și Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia

19.00 Gala Operetei Românești
Spectacol
Casa de Cultură a Sindicatelor
Acces liber pe bază de invitație – în limita locurilor disponibile

19.00 Enescu – Spirit redescoperit
Concert
Parohia Greco-Catolică Alba Iulia, cu hramul Spiritul Sfânt – Tolstoi
Acces liber în limita locurilor disponibile
*Eveniment organizat în parteneriat cu Biserica Română unită cu Roma, Greco-Catolică

1 DECEMBRIE 2022

11.00 Primirea Soliilor din Cetățile de Scaun
Reconstituire istorică
Piața Cetății

12.00 Te Deum
Catedrala Încoronării
*Eveniment organizat în parteneriat cu Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia

12.30 Tricolor pe cer – foc de artificii de zi
Catedrala Încoronării

13:40 Ceremonie militară de depunere de coroane și jerbe de flori
Monumentul Unirii
*Eveniment organizat în parteneriat cu MAPN și Instituția Prefectului Județul Alba

14:00 Ceremonie militară dedicată Zilei Naționale a României
Bulevardul 1 Decembrie 1918
*Eveniment organizat în parteneriat cu MAPN și Instituția Prefectului Județul Alba

14:45 Marea Unire a bucătarilor
Masa populară
Piața Cetății / Curtea Universității “1 Decembrie 1918” Alba Iulia

15:00 Citirea Rezoluției Adunării Naționale de la Alba Iulia și Rugăciune de mulțumire
Monumentul Unirii
*Eveniment organizat în parteneriat cu Biserica Română unită cu Roma, Greco-Catolică

17.00 Phoenix – Povestea
Proiecție de film, cu participarea fondatorului Nicolae Covaci
Casa de Cultură a Studenților
Acces liber pe bază de invitație – în limita locurilor disponibile

18.00 Pornirea iluminatului de sărbători
Latura de Vest a Cetății Alba Carolina

19.00 Irina Rimes X Damian Drăghici X Surorile Oșoianu, Zdob și Zdub
Concerte
Piața Cetății – scenă

22.00 La mulți ani, România!
Spectacol de artificii
Piața Cetății – scenă

7 DECEMBRIE 2022

18.00 „O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale – Teatru
Cu Adrian Temișan, Monica Davidescu, Adrian Nartea, Ovidiu Cuncea, Monica Odagiu, Cosmin Vijeu, Radu Ștefan Bănică; regia Alexandru Nagy; o producție a Companiei de Teatru „Concordia”
Casa de Cultură a Studenților
Acces liber pe bază de invitație – în limita locurilor disponibile

*programul activităților poate suferi modificări


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administratie

Stiri din zonă

Stiri din Alba

Politica

Stirea ta

Societate

Sport

Publicitate

Economie

Articole Similare

teiusinfoinfo, stiri teius, informatii teius