Rămâi conectat

Învățământ-Cultură

Marea Unire de la 1918, pagina cea mai sublimă a istoriei românești. CRONOLOGIE | teiusinfo.ro

Publicat

în

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 – cronologia evenimentelor | teiusinfo.ro

Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. România întregită s-a realizat într-un context istoric deosebit, prin trei momente succesive, pe cale democratică, prin adunări cu caracter reprezentativ: unirea Basarabiei, a Bucovinei, a Transilvaniei cu țara-mamă.

4/17 ianuarie 1918 — Apare, la Paris, primul număr din publicația săptămânală „La Roumanie” care avea drept scop sprijinirea, în emigrație, în plan publicistic și diplomatic a revendicărilor românești.

23 ianuarie/5 februarie 1918 — Ultimatum adresat României de Puterile Centrale, prin care era somată, ca, în termen de patru zile, să-și facă cunoscute intențiile în vederea încheierii păcii.

 24 ianuarie/6 februarie 1918 — Chișinău. Sfatul Țării, întrunit în ședință solemnă, votează, în unanimitate, independența Republicii Democratice Moldovenești. Consiliul Director se dizolvă, puterea executivă fiind încredințată unui Consiliu de Miniștri, sub președinția lui Daniel Ciugureanu. „(…) Ne proclamăm, în unire cu voința poporului, Republică Democratică Moldovenească slobodă, de sine stătătoare și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și hotărî soarta în viitor” — se spune în proclamația Sfatului Țării.

26 ianuarie/8 februarie 1918 — Guvernul I.I.C. Brătianu — Take Ionescu demisionează, deoarece consideră inacceptabilă încheierea unei păci separate. Aliații sfătuiesc România să tărăgăneze tratativele.

28 ianuarie/10 februarie 1918 —România acceptă începerea tratativelor de pace cu Puterile Centrale.

29 ianuarie/11 februarie 1918 —Se formează un nou guvern, în frunte cu generalul Alexandru Averescu, având ca principal obiectiv tergiversarea, pe cât posibil, a încheierii păcii cu Puterile Centrale și crearea unor premise favorabile obținerii unei păci onorabile.

11/24 februarie 1918 —Plenipotențiarii Puterilor Centrale impun primului ministru, generalul Alexandru Averescu, trei condiții principale ale încheierii păcii: cedarea întregului teritoriu al Dobrogei, până la Dunăre, importante rectificări de frontieră în zona Porților de Fier, în Valea Jiului și între Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc, precum și grele concesiuni economice.

18 februarie/3 martie 1918 —Inaugurarea, la Chișinău, a Universității Populare Moldovenești, sub președinția lui Pan Halippa, care s-a ocupat de organizarea de conferințe, de întâlniri cu oameni de cultură, de ținerea de prelegeri, consacrate în special studierii istoriei românilor din Basarabia.

20 februarie/5 martie 1918 —Se semnează, la Buftea, Tratatul preliminar de pace între România și Puterile Centrale, pe baza căruia încep la București, la 9/22 martie, tratativele în vederea încheierii păcii, pe următoarele baze: cedarea Dobrogei până la Dunăre, Puterile Centrale urmând să amenajeze un drum comercial între România și Constanța; rectificări de frontieră în favoarea Austro-Ungariei; impunerea unor grele condiții economice etc.

27 februarie/12 martie 1918 —Plecarea misiunii franceze din România.

3/ 16 martie 1918 —Bălți. Adunarea generală a zemstvei din districtul Bălți adoptă, în unanimitate, o moțiune în care se spune „Proclamăm astăzi în mod solemn (…) în fața lui Dumnezeu și a întregii lumi, că cerem unirea Basarabiei cu Regatul României sub al cărei regim constituțional și sub ocrotire legilor ei (…) vedem siguranța existenței noastre naționale și a propășirii economice”.

5/18 martie 1918 —Demisia guvernului condus de generalul Alexandru Averescu. Regele Ferdinand îl însărcinează pe Alexandru Marghiloman cu formarea unui nou guvern, cu speranța că șeful conservatorilor, grație încrederii ce inspira Puterilor Centrale, va putea încheia o pace în condiții mai ușoare.

9/22 martie 1918 —Încep tratativele de pace de la Cotroceni între România și Puterile Centrale.

marea-unire-de-la-1-decembrie-1918-alba-iulia27 martie/9 aprilie 1918 —La Chișinău, Sfatul Țării întrunit în ședință solemnă votează unirea Basarabiei cu Țara — Mamă, România (86 voturi pentru, 3 împotrivă, 36 abțineri și 13 absenți). După anunțarea rezultatului votului de către Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării, primul — ministru Alexandru Marghiloman, aflat la Chișinău, împreună cu alți reprezentanți ai guvernului român, este invitat la tribuna de la care declară: În numele poporului român și al Regelui Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu România de aici înainte și în veci! Trăiască România Mare!

9/22 aprilie 1918 —Decret regal de ratificare a Hotărârii de unire a Basarabiei cu România, semnat de Ferdinand I, regele României, și contrasemnat de Alexandru Marghiloman, președintele Consiliului de Miniștri.

17/30 aprilie 1918 —Înființarea, la Paris, a „Comitetului național al românilor din Transilvania și Bucovina”, sub președinția lui Traian Vuia, iar mai apoi a dr. Ion Cantacuzino; a militat pentru dobândirea independenței Transilvaniei și unirea acesteia cu România.

24 aprilie/7 mai 1918 —Semnarea Tratatului de pace de la București și a anexelor sale dintre România, pe de o parte, și Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte. România era nevoită să cedeze Dobrogea, care urma să fie anexată de Bulgaria, să accepte rectificări de frontieră în Carpați, în favoarea Austro-Ungariei (prin care se cedau teritorii însumând 5.600 kmp, cu o populație de 724.957 locuitori), să demobilizeze armata, menținându-se numai patru divizii cu efective complete și 8 divizii cu efective de pace (20.000 de infanteriști, 3.200 de cavaleriști și 9.000 de artileriști) și să încheie convenții economice (agricolă, a petrolului, a pădurilor etc.), prin care, în fapt, se instituia monopolul Germaniei asupra principalelor bogății ale țării. Regele Ferdinand I refuză, în ciuda presiunilor Puterilor Centrale, să sancționeze Tratatul. CItește și: 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române

22 iunie/5 iulie 1918 —Se înființează, la Washington, din inițiativa lui Vasile Stoica, Liga națională română, cu scopul de a face propagandă în jurul problemei românești; la 13 septembrie, fuzionează cu Comitetul național român.

 6/19 iulie 1918 —Se constituie în Italia, la Cittaducale, „Comitetul de acțiune al românilor din Transilvania, Banat și Bucovina”, sub conducerea profesorului Simion Mândrescu, cu scopul de a organiza pe prizonierii români din armata austro-ungară în legiuni care să participe la luptă alături de armata italiană.

12 /25 august 1918 —Se constituie, la Chișinău, Partidul Țărănesc din Basarabia, având în program: împărțirea pământului la țărani, vot universal, îmbunătățirea situației muncitorilor. Președinți: Pantelimon Halippa (1918 — 1921), Ion Inculeț (1921 — 1923).

24 august/6 septembrie 1918 —Se creează, la Paris, Consiliul Național Român Provizoriu, care, în 20 septembrie / 3 octombrie, a proclamat formarea Consiliului Național al Unității Române, organ reprezentativ, având în conducere pe Take Ionescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu și Ioan Th. Florescu (vicepreședinți). Consiliul este recunoscut la 29 septembrie/12 octombrie de guvernul francez, la 23 octombrie/5 noiembrie de guvernul S.U.A., la 29 octombrie/11 noiembrie de guvernul englez, iar la 9/22 noiembrie de cel italian drept exponent al intereselor poporului român.

2/15 septembrie 1918 —Congresul de la New York al românilor, cehilor, slovacilor, polonilor, sârbilor, croaților și rutenilor votează o moțiune prin care se cere dezmembrarea Austro-Ungariei și eliberarea tuturor popoarelor asuprite.

29 septembrie/12 octombrie 1918 —Comitetul Executiv al Partidului Național Român din Transilvania, întrunit la Oradea, adoptă în unanimitate o declarație, redactată de Vasile Goldiș, privind hotărârea națiunii române din Transilvania de a se așeza „printre națiunile libere”, în temeiul dreptului ca fiecare națiune să dispună liber de soarta sa. Se revendică recunoașterea conducerii P.N.R. ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei. Se constituie un „Comitet de acțiune”, cu sediul la Arad, avându-l în frunte pe Vasile Goldiș.

5/18 octombrie 1918 —Declarația de independență a Transilvaniei, adoptată în ședința de la Oradea, este citită în Parlamentul de la Budapesta de dr. Alexandru Vaida — Voevod.

11/24 octombrie 1918 —Cernăuți. Apare primul număr al gazetei „Glasul Bucovinei”, editată de un grup de români bucovineni în frunte cu profesorul universitar Sextil Pușcariu.

14/27 octombrie 1918 —Deputații români bucovineni din Parlamentul vienez, foștii deputați din Dieta Bucovinei, primarii români din localitățile Țării de Sus a Moldovei, împreună cu alți reprezentanți ai provinciei istorice s-au întrunit în Sala Mare a Palatului Național din Cernăuți și au hotărât constituirea Adunării Constituante. Adunarea alege un Consiliu Național condus de Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Doru Popovici și Sextil Pușcariu — vicepreședinți, Vasile Bodnărescu, Radu Sbierea și Laurent Tomoioagă — secretari.

17/30 octombrie 1918 —Constituirea, la Budapesta, a Consiliului Național Român Central (din 21 octombrie, cu sediul la Arad), ca organ de conducere al românilor format din șase reprezentanți ai P.N.R și șase social-democrați.

18/31 octombrie 1918 —Proclamarea Către Națiunea Română, în care se aduce la cunoștință opiniei publice constituirea Consiliului Național Român Central ca unicul for de conducere al românilor transilvăneni, precum și principiile sale de acțiune.

25 octombrie/7 noiembrie 1918 —Consiliul Național Român Central hotărăște înființarea de gărzi naționale și de gărzi civile sătești pe întreg teritoriul locuit de români în Transilvania și Ungaria, pentru „păstrarea liniștii și averii fiecăruia”.

31 octombrie/13 noiembrie 1918 —Consiliul Național din Basarabia adoptă o „lege fundamentală asupra puterilor Țării Bucovinei”, prin care își asumă întreaga putere de stat.

5/18 noiembrie 1918 —Manifest către popoarele lumii, prin care Consiliul Național Român Central afirmă în fața opiniei publice mondiale dorința românilor transilvăneni de a se uni cu România.

7/20 noiembrie 1918 —Manifest al Marelui Sfat Național din Transilvania privind convocarea la 18 noiembrie/1 decembrie a Marii Adunări Naționale la Alba Iulia.

9/22 noiembrie 1918 —Consiliul Național Român Central din Transilvania cere, ultimativ, guvernului maghiar să-i recunoască puterea deplină asupra teritoriului Transilvaniei.

15/28 noiembrie 1918 —Congresul Bucovinei hotărăște în unanimitate „Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechiile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”.

1 decembrie 1918 Are loc, în sala Casinei din Alba Iulia, Adunarea Națională, cu participarea a 1.228 de delegați (deputați) aleși. Gheorghe Pop de Băsești, președintele Partidului Național Român, declară Adunarea Națională de la Alba Iulia „constituită și deschisă”. Vasile Goldiș rostește cuvântarea solemnă, încheiată cu un proiect de rezoluție, care începe cu cuvintele: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Proiectul de rezoluție este adoptat cu ovații prelungite. Pentru cârmuirea Transilvaniei, Adunarea Națională procedează la alegerea unei adunări legislative numită Marele Sfat Național, compus din 250 de membrii; acesta, la rându-i, va numi un guvern provizoriu — Consiliul Dirigent. După adoptarea actului istoric al Unirii, cei peste 100.000 de participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, adunați pe Câmpul lui Horea, aprobă cu aclamații entuziaste hotărârea de unire necondiționată și pentru totdeauna a Transilvaniei cu România. Unirea Transilvaniei cu România încheie procesul de făurire a statului național unitar român, proces început în 1859, prin unirea Moldovei cu Țara Românească, continuat prin unirea Dobrogei în 1878, a Basarabiei în martie 1918 și a Bucovinei în noiembrie 1918. Suprafața României Mari: 295.049 km pătrați, cu o populație de 16.500.000 de locuitori.

2 decembrie 1918 —Întrunirea Marelui Sfat Național în sala Tribunalului din Alba Iulia care hotărăște constituirea unui Consiliu Dirigent format din 15 membrii și având președinte pe Iuliu Maniu pentru administrarea Transilvaniei. Marele Sfat Național și Consiliul Dirigent își stabilesc sediul la Sibiu.

11/24 decembrie 1918 —Regele Ferdinand emite Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu vechea Românie.

18/31 decembrie 1918 —Decret-lege privind unirea Bucovinei cu România.

26 decembrie 1918/8 ianuarie 1919 — Are loc la Mediaș, Adunarea națională a sașilor, care se declară de acord cu actul politic înfăptuit la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 la Alba Iulia.

28 decembrie 1918/10 ianuarie 1919 — O delegație săsească transmite Consiliului Dirigent din Sibiu adeziunea sașilor la actul unirii Transilvaniei cu România.

29 decembrie 1918/11 ianuarie 1919 — Decret-lege prin care se stabilește că locuitorii României, majori, fără deosebire de religie, se vor bucura de toate drepturile cetățenești și vor putea să le exercite dacă vor face dovadă că sunt născuți în țară și sunt sau n-au fost supuși unui stat străin.

28 iunie 1919 — Se semnează, la Versailles, Tratatul de Pace dintre Puterile Aliate și Germania. Privitor la România, Tratatul prevedea încetarea tuturor drepturilor, titlurilor, privilegiilor de orice natură asupra cablului Constanța — Istanbul, ce intră în posesia României. Germania era obligată să renunțe la Tratatul de la București din 24 aprilie / 7 mai 1918. În problema Dunării, Tratatul prevedea menținerea Comisiei Europene a Dunării și înființarea pentru traseul Brăila — Delta Dunării până la Marea Neagră a unei Comisii Internaționale a Dunării. Tratatul a fost ratificat de România la 14 septembrie 1920.

10 septembrie 1919 — Se semnează, la Saint — Germain — en — Laye, Tratatul de pace între Puterile Aliate și Austria, prin care Austria capătă configurația teritorială de azi. Se recunoștea pe plan internațional unirea Bucovinei cu România și a creării statelor cehoslovac și iugoslav.

10 decembrie 1919 — România semnează Tratatele de pace cu Austria și Bulgaria, precum și Tratatul minorităților, care pentru România prevede obligația de a acorda „tuturor locuitorilor, fără deosebire de naștere, de naționalitate, de limbă, de rasă sau de religie deplina și întreaga ocrotire a vieții și libertății lor”.

29 decembrie 1919 — Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului, Banatului, Bucovinei și Basarabiei cu România.

4 iunie 1920 — Se încheie, la Trianon, Tratatul de pace între Puterile Aliate și Asociate și Ungaria. Recunoașterea pe plan internațional a Unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, a Slovaciei și Ucrainei Subcarpatice cu Cehoslovacia, a Croației, Sloveniei și părții de vest a Banatului cu Serbia etc. (intră în vigoare la 25 iulie 1921).

Sursa Agerpres.ro

Învățământ-Cultură

810 echipamente IT pentru Liceul Teoretic Teiuș, în vederea asigurării accesului elevilor la orele online

Publicat

în

Liceul Teoretic Teiuș va beneficia de 810 echipamente IT (laptop-uri, tablete, camere web), în valoare de peste 1.000.000 de lei, pentru a asigura accesul elevilor la procesul de învățare online.

„Liceul Teoretic Teiuș, Alba, a semnat astăzi contractul de finanțare în valoare de 1.532.499,67 lei, privind „Asigurarea accesului elevilor Liceului Teoretic Teiuș la procesul de învățare online prin furnizarea tabletelor școlare și a altor echipamente IT pentru activități didactice”.

Dotarea constă în 810 echipamente IT, după cum urmează: tablete pentru uz școlar, laptopuri, sisteme all-in-one, camere web videoconferință, videoproiectore, table interactive, routere wireless, tablete infografice.

Finanțarea este obținută prin Guvernul României, Autoritatea pentru Digitalizarea României”, au transmis reprezentanții liceului prin intermediul paginii de socializare

Citește mai mult

Învățământ-Cultură

Investiție de peste 2.3 milioane de lei în reabilitarea și modernizarea clădirii Liceului Teoretic Teiuș

Publicat

în

Primăria orașului Teiuș a lansat marți, 23 februarie 2021, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru proiectare si executie lucrari pentru investitia „REABILITARE TERMICA LICEUL TEORETIC TEIUS – CLASELE IX-XII”. Valoarea totală estimată a investiției este de 2.337.312,74, fără TVA.

Măsuri asupra clădirii:

-Sporirea rezistentei termice a pereților exteriori peste valoarea minima prevăzuta de normele tehnice în vigoare prin izolarea termică.
-Asigurarea închiderii etanșe a ușilor de intrare – montarea unui mecanism automat de închidere a ușilor;
-Sporirea rezistentei termice a planșeului tavan sub pod.
-Sporirea rezistentei termice a soclului clădirii.
-Modernizarea instalației de încălzire și instalației de preparare a.c.c și montarea corpurilor de încălzire noi din tablă precum și dotarea acestora cu robinete termostatici;
-Izolarea conductelor pentru distribuția apei calde menajere, micșorând astfel pierderile înregistrate la distribuția acesteia;
-Echilibrarea hidraulica a rețelei de distribuție a apei calde de consum.
-Montarea instalațiilor electrice pentru iluminat cu declanșare automata;
-înlocuirea învelitorii deteriorate din cu învelitoare din țigla ceramică.
-Pentru fațadele cu expunere preponderent sudică se propun parasolare la nivelul vitrajelor pentru a reduce supraîncălzirea sălilor de clasă (tehnologie pasivă).

Reabilitarea termica a suprafețelor opace:

-Izolarea termica a pereților exteriori cu un strat de tip multipor de minim 15 cm grosime, protejata cu tencuiala subțire armata cu țesătură deasa de fibra de sticla sau fibre organice,
-izolarea soclului cu polistiren extrudat de minim 5 cm grosime,
-izolarea plăcii pe sol la partea inferioara cu un strat de polistiren extrudat de minim 10 cm grosime,
-izolarea plăcii la intrados a subsolului prin aplicarea unui strat de polistiren extrudat de minim 10cm grosime,
-izolarea termica a planșeului sub pod cu un strat de vata minerala bazaltica de minim 25 cm grosime,
-înlocuirea acoperișului existent cu acoperiș din țigla ceramica
-înlocuirea scocurilor si burlanelor deteriorate cu altele noi

Reabilitarea suprafețelor vitrate:

-înlocuirea ferestrelor si ușilor existente cu tâmplărie PVC cu geam termopan cu acoperire selective Low-E respective 6 camere, cu sistem automat de închidere,
-etanșarea elementelor mobile(uși, ferestrejdin componenta spatiilor anexe ale clădirii(casa scării, etc)

Reabilitarea instalațiilor de încălzire:

-modernizarea instalației de încălzire și a.c.c. , prin înlocuirea corpurilor de încălzire existente din fontă cu corpuri statice noi din tablă si prevedera unui sistem nou de incalzire in restul incaperilor, realizata cu ajutorul ventiloconvectoarelor de pardoseala carcasate;
-montarea robineților cu reglaj termostatic pe fiecare corp de încălzire in parte,
-înlocuirea conductelor și a coloanelor ce transportă agentul termic precum și izolarea acestora,
echilibrarea instalațiilor termice
-înlocuirea conductelor ce transporta a agentului termic de la centrala termică la corpul de clădire expertizata precum și izolarea lor.

Reabilitarea instalației de acc si apa rece:

-Instalarea unui boiler electric pentru producere a.c.c necesară clădirii reabilitate,
-montarea robineților cu temporizare pentru reducerea consumului de apă rece și apă caldă de consum,

Reabilitarea instalației de iluminat:

-înlocuirea corpurilor de iluminat cu corpuri eficiente energetic tip led,
-refacerea instalațiilor de iluminat deteriorate.

Aceste lucrări de modernizări sau întreținere au efecte pozitive asupra consumurilor termo-energetice ale clădirii studiate, ele neputând fi cuantificate prin aplicarea metodologiei actuale de auditare energetica.

Având în vedere costul relativ ridicat al modernizării termotehnice, care majorează în final valoarea clădirii, se consideră rațional și oportun ca modernizarea energetică sa se realizeze pe fondul unei structuri de rezistență cu un grad ridicat de siguranță.

Citește mai mult

Învățământ-Cultură

600 de tablete și 100 de dispozitive IT pentru elevii și cadrele didactice a Liceului Teoretic Teiuș

Publicat

în

Primăria Teiuș, a depus un proiect european, având ca obiect Asigurarea accesului elevilor Liceului Teoretic Teiuș la procesul de învățare online prin furnizarea tabletelor școlare și a altor echipamente IT pentru activități didactice.

Valoare totală a echipamentelor pentru facilitarea procesului de învățare este de 1.630.519,67 de lei.

Prin aceste fonduri europene, liceul dorește achiziționarea a 640 de tablete și 170 de dispozitive IT, table inteligente, laptopuri, atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice.

„În aceste timpuri deosebit de complicate pe care le trăim, în care pandemia a dat peste cap întreaga societate, se impun unele măsuri care să permită desfășurarea în bune condiții a activităților. Astfel, s-a depus un proiect european POC/882/2/4, „Asigurarea accesului elevilor Liceului Teoretic Teiuș la procesul de învățare online prin furnizarea tabletelor școlare și a altor echipamente IT pentru activități didactice”, valoarea totală a proiectului fiind de 1.630.519,67 lei. Proiectul derulat prin Liceul Teoretic Teiuș își propune, în condițiile noi de învățământ generate de pandemie, achiziționarea a 640 de tablete pentru uz școlar și a 170 de dispozitive IT (table inteligente, laptopuri, etc.) pentru elevii și cadrele didactice din cadrul Liceului Teoretic Teiuș (clase primare, gimnaziale, liceale), permițând desfășurarea unor activități didactice de calitate, în cazul nedorit, dar posibil al scenariilor galbene sau roșii din cadrul școlii teiușene. Ne pasă de școală și de copiii noștri!”, au transmis reprezentanții Primăriei Teiuș.

Citește mai mult

Învățământ-Cultură

Pregătiri intense pentru începerea în siguranță a anului școlar 2020 – 2021, la Teiuș

Publicat

în

Începerea școlii aduce noi provocări pentru școlile din România, datorită măsurilor de protecție si noilor protocoale specializate, impuse de către Stat, pentru protecția copiilor si desfășurarea activităților în siguranță, cât si pentru evitarea infecției cu noul COVID-19.

La Teiuș, primăria împreună cu administrația locală a a asigurat condițiile pentru începerea noului an școlar în siguranță, pentru protecția copiiilor din cadrul grădiniței „Prietenia” .

„Luna septembrie este luna pregătirilor pentru toți părinții, deoarece se apropie începutul școlii. Chiar dacă acest an este unul extrem de complicat, dat fiind situația pandemică in care ne aflăm, școala și administrația locala din Teius depun eforturi pentru începerea in condiții de siguranța, a școlii.

În curtea grădiniței „Prietenia” amenajam locul de joaca pentru micuții care se vor destinde in timpul șederii lor, supravegheați de doamnele educatoare”, au scris pe facebook reprezentanții primăriei Teiuș.

Citește mai mult

Actualitate

Administratie

Stiri din zonă

Știri Alba

Politica

Stirea ta

Societate

Sport

Economie

Articole Similare

teiusinfoinfo, stiri teius, informatii teius