Administrație
Lista consilierilor locali din Teiuș, în mandatul 2020-2024. Vezi cine sunt și ce declaratii de avere au depus
Consiliul Local Teiuș și-a pornit activitatea din următorii 4 ani cu 13 reprezentanți de la 4 partide – 7 de la PSD, 4 de la PNL și câte unul de la Pro România și AUR.
Doar 5 dintre aceștia au experiență în administrație, restul aleșilor fiind la primul mandat. Cine sunt aceștia și ce averi au, puteti afla din rândurile următoare.
Ioan Achimescu (PSD) este pensionar MAI și a fost viceprimar al Teiușului, în ultimii ani. Deține, împreună cu soția sa un apartament în Teiuș, cumpărat în anul 1992, o casă, tot în oraș, dobândită prin contract de întreținere, în anul 2010 și un autoturism Renaut Megane cu an de fabricație 2005. În ultimul an a obținut venituri de 37.200 de lei din pensie și 65.712 lei din salariul de viceprimar, iar soția sa, angajată a Primăriei Teiuș, a încasat 27.120 de lei salariu.
Bogdan Cristian Avram (PSD) lucrează ca programator de sistem la o companie din Blaj. Nu deține terenuri, apartamente sau case și are un autoturism BMW cu an de fabricație 2012. Conform declarației de avere, are un credit de 40.000 de lei, contractat în 2018 și scadent în 2023, iar veniturile sale din ultimul an au fost de 60.518 lei, din salariu.
Ovidiu-Dorin Coardoș (PSD) este salariat al unei firme din Teiuș. Deține un teren intravilan cu suprafața de 533 mp, în oraș, cumpărat în 2014 și un autoturism Audi cu an de fabricație 2004. Are un credit de 32.000 de lei, contractat în 2018, cu scadența în 2023 și a obținut în ultimul an venituri în valoare de 54.000 de lei, din salariu, în timp ce soția sa a încasat 22.941 de lei ca asistentă medicală la un cabinet privat, iar alocația celor 2 copii a fost, în total, 3.600 de lei.
Nicolae Ioan Florea (PSD), fără ocupație (potrivit declarației de avere), are în proprietate un teren forestier de 4,20 hectare cumpărat în 1998 și o casă cumpărată în 1996 (fără a fi precizate localitățile în care sunt situate); 3 autoturisme (2 Audi cu an de fabricație 2005; Opel Astra din 2000) și un tractor cu an de fabricație 1984. Nu a avut niciun venit în ultimele 12 luni, iar soția sa a încasat 19.200 de lei, din salariul de muncitoare.
Ilie Opruța (PSD), fost consilier local în 2016-2020, este pensionar, dar a obținut venituri în ultimul an și din vânzarea unor produse (Fitofarmacie). Deține, împreună cu soția sa, mai multe parcele de teren agricol, în Teiuș și Galda de Jos, în suprafață totală de 3,51 hectare, dobândite prin Legea 18, moștenire sau cumpărare; două case în Teiuș (una moștenită în 2004 și una construită în 1997) și un autoturism BMW cu an de fabricație 2015. A obținut venituri în valoare totală de 54.084 de lei (26.880 – pensie; 19.200 de lei – Fitofarmacie; 8.004 lei – indemnizație de consilier local), iar soția sa a încasat 17.040 de lei pensie, 1.500 de lei subvenții de la APIA și 4.200 de lei de la Fitofarmacie.
Valer-Cristian Sularea (PSD), fost consilier local și în 2016-2020, lucrează la CFR Călători. Are în proprietate un teren intravilan de 2.000 mp și un teren agricol de 15.000 mp, în Teiuș, moștenite împreună cu o altă persoană, în 2019. De asemenea, în același an a mai moștenit un teren forestier, de 30.000 mp în comuna Întregalde, un apartament și o casă (fără a fi precizată localitatea unde sunt situate) și mai deține 2 mașini – un VW fabricat în 2001 și un Mercedes fabricat în 2005. Veniturile sale din ultimul an au fost: 47.640 de lei din salariul de la CFR și și 7.560 de lei din indemnizația de consilier. Soția sa a încasat 15.000 de lei indemnizație pentru creșterea copilului, iar cei doi copii au primit alocații în valoare totală de 5.400 de lei.
Mihai Ungur (PSD) a mai fost consilier local și în mandatul 2016-2020 și este șef adjunct de secție la CFR. Toate proprietățile de pe declarația sa de avere sunt pe numele soției: un teren intravilan de 1.245 mp și un teren extravilan de 2.331 mp, în Teiuș, dobândite prin donație; un teren intravilan, de 526 mp, în Teiuș, dobândit în 2018 prin moștenire; 2 terenuri agricole în suprafață totală de 9.900 mp, dobândite prin moștenire, tot în 2018; 2 case în Teiuș, una construită în 2007, iar alta moștenită, în 2018. Familia mai deține 2 mașini (Ford Mondeo din 2004 și Dacia Logan din 2008) și are un credit la bancă, de 50.000 CHF, contractat în 2007 și scadent în 2032. Consilierul local a avut în ultimele 12 luni venituri de 78.063 de lei din salariu și 7.620 de lei din indemnizația de consilier local, la care se adaugă veniturile soției – 21.942 de lei, de la CNIPT Teiuș, unde este ghid turistic și alocația copilului, de 1.800 de lei.
Aurelian Stelian Banea (PNL) este contabil șef la secția Alba Iulia a CFR SA. Deține un apartament în Alba Iulia, cumpărat în 2018 și un autoturism Skoda, fabricat în 2007, iar veniturile sale au însumat, în ultimul an, 45.240 de lei, din salariu.
Aurel Breaz (PNL) a fost candidatul liberalilor la Primăria Teiuș și a fost consilier local și în mandatul 2016-2020. Este antreprenor, asociat unic la o firmă de la care, potrivit declarației de avere, nu a obținut niciun venit în ultimul an și are în proprietate, împreună cu soția sa: 3 terenuri intravilane – de 5.704 mp, în Teiuș, cumpărat în 2008; de 3. 418, în Teiuș, cumpărat în 2004; de 1.532 mp, în satul Fața Pietrii din comuna Stremț, cumpărat în 2002; 8 terenuri agricole (unul de 8.135 mp, tot în comuna Stremț, cumpărat în 2002; unul de 2.100 mp în Teiuș, cumpărat în 2013; unul de 4.600 mp, în Teiuș, dubândit prin donație, în 2016; unul de 77.144 mp, dobândit prin convenție, în 2015 și alte 4 terenuri, în suprafață totală de 32.600 mp, cumpărate în anii 2007, 2013 și 2014 în localitatea Zărieș; 3 terenuri extravilane în suprafață de 34.300 mp, tot în Zărieș, cumpărate în 2004, 2007, 2014; un spațiu comercial în Teiuș, cumpărat în 2002; o casă în satul Fața Pietrii (Stremț), cumpărată în 2002; o casă de vacanță în Zărieș, construită în 2001; un autoturism Opel, fabricat în 2004. Are împrumuturi acordate către două firme – de 154.849 de lei și 293.310 lei; nu are conturi de econmii în bănci și nici credite. Venitul declarat de consilierul local, pe ultimul an, a fost de 660 de lei din închirierea unui imobil și 3.448 de lei din subvenții APIA pentru terenuri agricole, soția sa a încasat 17.029 de lei de la firma pe care el o administrează, iar fiica sa a primit 1.000 de lei bursă de la facultate.
Marin Constantin Micu (PNL) este salariat al SC Apa CTTA, dar a obținut venituri în ultimul an și ca salariat al unei firme private. Nu are în proprietate terenuri, apartamente sau case, dar deține 2 autoturisme – Dacia Logan, an de fabricație 2006 și Audi A3, din 2005. A încasat 20.400 de lei de la compania de apă și 8.100 de lei de la firma privată, iar soția sa a câștigat 18.000 de lei de la aceeași firmă.
Romul Aurelian Oțel (PNL) este salariat al CFR Călători – Regionala Brașov și are în proprietate un teren intravilan de 682 mp în Teiuș (cumpărat în 2020); un teren intravilan de 539 mp și o casă, tot în oraș (moștenite împreună cu soția sa, în 2018); un autoturism Audi A4 (an de fabricație 2001), iar veniturile sale pe un an au fost de 45.987 de lei, din salariu, la care se adaugă indemnizația de creștere a copilului, încasată de soția sa – 15.072 de lei și alocația copilului – 3.600 de lei.
Cristian Crișan (AUR) este topograf (persoană fizică autorizată) și toate proprietățile trecute pe declarația de avere sunt pe numele soției sale: un teren intravilan de 2.200 mp în Teiuș – cumpărat în 2017; un teren agricol de 35.800 mp în Galda de Jos – cumpărat în 2017; un teren intravilan de 2.900 mp – dobândit în 2014, prin donație; o casă în Teiuș – construită în 2005; o casă de vacanță în Mesentea – construită în 2018. Familia mai are 3 mașini: Dacia Supernova (an fabricație 2002); Suzuki (2003); Hyundai I30 (2012), iar veniturile consilierului local din utimele 12 luni au fost de 26.000 de lei, din servicii de topografie/ cadastru și 1.800 de lei – arendă. Soția sa a câștigat 56.400 de lei din salariul de profesor, iar alocația copilului a fost de 960 de lei.
Octavian-Mihai Rusu (PRO România) este profesor. Potrivit declarației de avere, nu deține terenuri, case, apartamente sau mașini, însă are un depozit de 20.000 de euro, deschis la o bancă, în 2014. Veniturile sale di anul trecut însumează 72.000 de lei, din salariul de cadru didactic, la care se adaugă veniturile soției (pensionară) – 18.000 de lei.
Consilierii locali din Teiuș și-au preluat oficial mandatele miercuri, 28 octombrie, când au depus jurământul de credință. Ceremonia s-a desfășurat la Casa de cultură din Teiuș, în prezența primarului ales, Mirel Hălălai, validat de instanță abia în 29 octombrie, la peste o lună de când a fost ales de cetățeni. Întârzierea s-a produs din cauza unui document remis de Agenția Națională de Integritate în care se susținea că edilul are interdicţie de a mai ocupa o funcţie publică timp de trei ani de la încetarea mandatului 2016 – 2020, în ciuda faptului că acesta a fost achitat definitiv, în 2018, în cazul acuzaţiei de conflict de interese.
Administrație
Investiție de peste 8 milioane de lei pentru un nou parc urban la Teiuș. „Locul Târgului” va fi transformat într-o zonă de agrement
Zona „Locul Târgului” din Teiuș va fi transformată într-un parc urban de agrement, pe o suprafață de peste 21.000 de metri pătrați. Investiția depășește 8,18 milioane de lei și este finanțată prin Programul „Regiunea Centru” 2021–2027, cu sprijinul fondurilor europene. Proiectul urmărește extinderea infrastructurii verzi, îmbunătățirea mediului urban și crearea unui nou spațiu pentru recreere și socializare.

Proiectul „Înființare parc agrement «Locul Târgului» oraș Teiuș, județ Alba”, implementat de UAT Orașul Teiuș, beneficiază de 8.019.576,13 lei asistență financiară nerambursabilă, din care 6.955.754,81 lei reprezintă finanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).
Investiția este finanțată prin Programul „Regiunea Centru” 2021–2027, Prioritatea 3 – „O regiune cu comunități prietenoase cu mediul”, Acțiunea 3.4 – Investiții în infrastructura verde și albastră în mediul urban regional – orașe, Apel 2. Perioada de implementare a proiectului este de 22 de luni, între 31 august 2026 și 30 iunie 2028.
Peste 21.000 de metri pătrați de spațiu verde
Proiectul prevede transformarea zonei „Locul Târgului”, un amplasament cu valoare istorică și identitară pentru comunitatea din Teiuș, într-un spațiu public verde, multifuncțional și accesibil.
Pe o suprafață de aproximativ 21.000 de metri pătrați vor fi amenajate spații verzi, plantații, suprafețe înierbate și grădini tematice. Soluțiile de peisagistică urmăresc inclusiv conservarea biodiversității urbane și îmbunătățirea calității mediului.
„Pentru noi, proiectul de la «Locul Târgului» reprezintă mai mult decât amenajarea unui nou parc. Este un exemplu concret despre modul în care fondurile europene pot transforma un spațiu urban insuficient valorificat într-un loc destinat oamenilor, naturii și comunității. Prin Programul «Regiunea Centru» 2021–2027 finanțăm astfel de proiecte care urmăresc creșterea calității vieții și dezvoltarea unor orașe mai verzi, mai accesibile și mai atractive.

În cazul Teiușului, această investiție are și o importantă dimensiune identitară. «Locul Târgului» este legat de istoria comercială și socială a orașului, iar faptul că zona este asociată și cu filmările realizate aici, în anul 1960, pentru pelicula «Setea», regizată de Mircea Drăgan după romanul lui Titus Popovici, adaugă o valență culturală unui proiect care privește, în primul rând, viitorul comunității.
Cei peste 21.000 de metri pătrați de spațiu verde – unde altădată se vindeau vite, iar în ultimii ani au fost doar pârloagă – se vor transforma într-un spațiu public modern, accesibil și sustenabil, cu alei pietonale, zone de relaxare, locuri de joacă, un mic parc de aventură și alte facilități. Ne dorim ca acest proiect să devină locul în care teiușenii să se întâlnească, să petreacă timp de calitate în aer liber și să se bucure de un mediu urban mai sănătos”, a declarat Simion Crețu, directorul general al ADR Centru.
Aleile, locurile de joacă și parcul de aventură, printre facilități
Viitorul parc va include alei pietonale și trasee interne, zone de promenadă și relaxare, mobilier urban, locuri de joacă și un parc de aventură.
Proiectul mai prevede amenajarea unor rastele pentru biciclete, cișmele și panouri informative, precum și instalarea unor sisteme pentru colectarea selectivă a deșeurilor și a iluminatului exterior.
În cadrul lucrărilor sunt prevăzute și soluții pentru gestionarea apelor pluviale, sisteme de drenaj și racordarea la utilitățile necesare funcționării parcului.
Investiția va deservi aproximativ 6.000 de persoane
Noua infrastructură verde va deservi în mod direct populația din zona imediat apropiată obiectivului, estimată la aproximativ 6.000 de persoane. În același timp, indicatorul proiectului privind populația vizată de strategiile de dezvoltare teritorială integrată este de 6.865 de persoane.
Investiția vine într-un context în care suprafața spațiilor verzi din Teiuș este considerată insuficientă raportat la reperele prevăzute de legislația națională.
Potrivit datelor prezentate în Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă pentru perioada 2025–2035, în anul 2024, orașul Teiuș dispunea de aproximativ 15 hectare de spații verzi, echivalentul a 21,7 metri pătrați pe locuitor, sub reperul de 26 de metri pătrați pe locuitor prevăzut de cadrul legislativ național.
În acest context, amenajarea parcului „Locul Târgului” ar urma să contribuie la creșterea suprafeței de spații verzi și la diversificarea posibilităților de petrecere a timpului liber în oraș.
Un nou spațiu pentru recreere și socializare
Prin realizarea proiectului, autoritățile urmăresc să transforme un teren urban insuficient valorificat într-un spațiu public modern, accesibil și sustenabil.
Noua zonă de agrement va completa oferta existentă de petrecere a timpului liber din Teiuș, oraș care beneficiază de cadrul natural al Văii Mureșului și al râului Stremț, dar și de obiective turistice din împrejurimi, precum Cheile Stremțului, Cheile Râmețului și Mănăstirea Râmeț.
Transformarea „Locului Târgului” într-un parc urban este prezentată, astfel, ca o investiție atât în infrastructura verde, cât și în calitatea vieții comunității. Proiectul este menit să ofere locuitorilor un spațiu pentru plimbare, relaxare, activități în aer liber și socializare, contribuind în același timp la creșterea atractivității orașului Teiuș.
Administrație
Lucrările la baza sportivă a orașului Teiuș au fost reluate
Activitatea de pe șantierul bazei sportive din Teiuș indică reluarea lucrărilor la unul dintre obiectivele importante pentru comunitatea locală și pentru iubitorii sportului.

Amenajarea bazei sportive a înregistrat o perioadă de stagnare, pe fondul unor conjuncturi socio-economice care au afectat derularea proiectului și asupra cărora administrația locală nu are posibilitatea de a interveni direct.
În această etapă, constructorul desemnat de Compania Națională de Investiții, instituție care asigură și finanțarea obiectivului, a început organizarea efectivă a șantierului. Au fost aduse containerele necesare și au fost demontate, într-o primă fază, materialele afectate de perioada în care lucrările nu au fost finalizate în termen.
Potrivit etapelor de lucru, urmează intervențiile pentru hidroizolarea teraselor, precum și continuarea lucrărilor necesare pentru readucerea obiectivului la parametrii tehnici prevăzuți în proiect.
Reluarea activității pe șantier reprezintă un pas important pentru deblocarea proiectului. În perioada următoare, evoluția lucrărilor va putea oferi o imagine mai clară asupra ritmului în care baza sportivă din Teiuș poate fi adusă la stadiul de finalizare.
Obiectivul este destinat comunității din Teiuș și are ca scop crearea unei infrastructuri sportive moderne, necesare pentru practicarea și dezvoltarea activităților sportive la nivel local.
Administrație
Primarul din Teiuș și-a dat demisia din conducerea AIDA-TL. Motivul invocat de Mirel Hălălai
Primarul orașului Teiuș, Mirel Hălălai, a demisionat din Comitetul Director al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară de Transport Public Alba Iulia – Transport Local (AIDA-TL), în urmă cu aproximativ o lună. Edilul a precizat că nu s-a mai simțit confortabil în cadrul structurii de conducere și că a considerat că nu poate avea o contribuție semnificativă.

„Le-am spus colegilor: Nu pot să fac mare lucru aici și nu mă simt confortabil”, a declarat Mirel Hălălai pentru ziarulunirea.ro, explicând motivele pentru care a decis să renunțe la calitatea de membru în Comitetul Director.
Demisia din Comitetul Director nu înseamnă însă retragerea primarului din AIDA-TL. Mirel Hălălai a rămas membru al Adunării Generale a Asociaților (AGA), organism în care sunt reprezentați toți membrii asociației prin persoane desemnate, de regulă primari sau consilieri locali.
Comitetul Director este structura restrânsă care are rolul de a gestiona și coordona deciziile operative ale asociației, în timp ce AGA reprezintă forul în care sunt reunite unitățile administrativ-teritoriale membre.
AIDA-TL reunește 13 unități administrativ-teritoriale
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Transport Public Alba Iulia – Transport Local (AIDA-TL) a fost constituită inițial de șapte membri, iar ulterior numărul acestora a ajuns la 13.
Din asociație fac parte municipiul Alba Iulia, orașul Teiuș și comunele Ciugud, Sântimbru, Ighiu, Galda de Jos, Cricău, Meteș, Berghin, Vințu de Jos, Stremț, Mihalț și Întregalde.
AIDA-TL are ca principal obiectiv coordonarea, autorizarea și gestionarea serviciului public de transport local în comun pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale membre.
Rețeaua de transport metropolitan deservește și localități care nu sunt membre direct în asociație. Este și cazul satului Vingard, aparținător comunei Șpring, care beneficiază de transport public prin intermediul rețelei metropolitane extinse AIDA-TL.
Administrație
Tren metropolitan între Teiuș și Alba Iulia? Propunerea apare în noul PUG al orașului
Orașul Teiuș ar putea fi conectat în viitor de municipiul Alba Iulia printr-un sistem de tren metropolitan, potrivit noului Plan Urbanistic General (PUG). Deocamdată, inițiativa este inclusă la nivel de viziune strategică și urmează să fie analizată în cadrul dezvoltării infrastructurii de transport din zonă.

Propunerea este menționată în Raportul de Mediu al PUG, document care prevede modernizarea infrastructurii feroviare pentru îmbunătățirea conexiunilor cu Alba Iulia, Aiud, Cluj-Napoca, Turda și Câmpia Turzii. În același context, autorii documentului arată că „pentru apropierea de reședința de județ se va lua în calcul posibilitatea realizării unui tren metropolitan Alba Iulia”.
Teiuș, un nod de transport cu potențial regional
Potrivit documentului, Teiuș beneficiază de o poziție strategică în centrul Transilvaniei, fiind traversat de importante magistrale feroviare și de principalele artere rutiere, inclusiv DN1, DN14B și Autostrada A10.
Administrația locală își propune să valorifice acest avantaj prin investiții în infrastructură și mobilitate, astfel încât orașul să devină un pol regional de dezvoltare și să reducă dependența locuitorilor de centrele urbane din jur. În acest context, o legătură feroviară rapidă cu Alba Iulia este văzută ca un element-cheie pentru facilitarea deplasărilor zilnice.
Parte a unui plan mai amplu de modernizare
Trenul metropolitan este inclus într-un pachet mai larg de măsuri dedicate mobilității urbane și regionale. Printre investițiile propuse se numără modernizarea rețelei rutiere, construirea unui pod peste Valea Geoagiului, amenajarea unor parcări de tip Park&Ride, dezvoltarea pistelor pentru biciclete, introducerea transportului public electric și extinderea infrastructurii pentru mobilitate nepoluantă.
În această viziune, transportul feroviar metropolitan ar urma să completeze infrastructura existentă și să ofere o alternativă rapidă și eficientă pentru naveta dintre Teiuș și Alba Iulia, dar și către celelalte orașe importante din regiune.
Deocamdată, fără termen sau finanțare
În prezent, proiectul nu are un calendar de implementare și nici surse de finanțare identificate. Raportul vorbește doar despre analizarea oportunității realizării unui tren metropolitan, ceea ce înseamnă că vor fi necesare studii tehnice, acorduri instituționale și identificarea unor fonduri pentru ca inițiativa să poată fi pusă în practică.
Dacă va depăși stadiul de propunere și va fi inclus în programele de investiții regionale sau naționale, Teiuș ar putea deveni unul dintre primele orașe mici din România conectate la un sistem de transport feroviar metropolitan, cu efecte importante asupra mobilității, dezvoltării economice și pieței muncii din județul Alba.
-



Din Județacum 5 luniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | teiusinfo.ro
-



Din Județacum 5 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | teiusinfo.ro
-



Mondenacum 5 luniMESAJE de PASTELE ORTODOX 2026. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului | teiusinfo.ro
-



Actualitateacum 10 luniMESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | teiusinfo.ro
-



Actualitateacum 5 luniNume de femei și bărbați care se sărbătoresc de Florii 2026 | teiusinfo.ro
-



Actualitateacum 10 luniSfinții Mihail și Gavril 2025: Cui trebuie să îi spui „La mulţi ani” în această zi | teiusinfo.ro
-



Din Județacum 9 luniMesaje de Sfântul Nicolae 2025. Felicitări și urări de Moș Nicolae pentru cei dragi | teiusinfo.ro
-



Actualitateacum 9 luniCui îi spunem „La mulți ani” de Sfântul Nicolae 2025: Câți români își serbează onomastica | teiusinfo.ro



















