Motivarea sentinței prin care primarul din Teiuș, Mirel Hălălai, a fost achitat pentru conflict de interese: ”Faptele nu au fost, nici anterior trimiterii în judecată, și nici ulterior, prevăzute de legea penală” • Instanța consideră că primarul Mirel Hălălai a îndeplinit, prin semnarea respectivelor documente, o obligație prevăzută de lege.

Curtea de Apel Alba Iulia a finalizat motivarea sentinței prin care primarul orașului Teiuș, Mirel Hălălai, a fost achitat definitiv, pentru conflict de interese. Primarul a fost trimis în judecată în anul 2016 pentru 66 de acte materiale ale infracțiunii, despre care Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud a susținut că au fost săvârșite în formă continuată. Actele materiale au reprezentat achiziții publice de la agentul comercial Dami Prod SRL, firmă la care primarul Hălălai a fost până în 2012 asociat și administrator, în valoare de circa 170.000 de lei. Curtea de Apel a realizat în sentința pronunțată în 12 iunie 2018 o analiză amănunțită în raport cu evoluția legislativă a infracțiunii deduse judecății, efect al modificărilor intervenite de la momentul comiterii presupusei fapte și până la soluționarea definitivă a cauzei, precum și a deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională pe tema conflictului de interese.

”Datorită împrejurărilor și condițiilor în care au fost comise, faptele inculpatului nu au fost nici anterior trimiterii în judecată și nici ulterior prevăzute de legea penală, reglementarea actuală constituindu-se în legea penală mai favorabilă. (…) Actele de care este acuzat inculpatul nu sunt prevăzute de legea penală ca infracțiune, iar infracțiunea imputată acestuia nu poate fi reținută deoarece există o cauză care justifică actele exercitate de inculpat, fiind impuse de legea în vigoare la momentul iulie 2012- ianuarie 2014”, se afirmă în motivarea instanței de judecată.

”Colaj de dispoziții legale în materia conflictului de interese”

Magistrații de la Curtea de Apel au constatat că întreaga hotărâre a instanței de fond (Judecătoria Aiud – n. r.), ”similar actului de sesizare al instanței, efectuează un colaj de dispoziții legale în materia conflictului de interese, fără să se raporteze la forma în vigoare la data pretinselor fapte penale raportat la dispozițiile art. 5 C.pen., la care doar se referă succint și incomplet, fără să distingă între caracterul administrativ și penal al normei invocate și fără să efectueze o analiză completă a dispozițiilor art. 4 C.pen. din perspectiva evoluției legislative, pe de o parte, dar și a analizelor de constituționalitate ale Curții Constituționale”.

Se mai precizează că instanța de fond nu a analizat în hotărâre succesiunea reglementărilor incidente speței raportat la toate modificările legis­lative, reținându-se doar forma actuală a dispoziției legale, deși judecătorul fondului afirmă în motivarea soluției date că a analizat legea penală mai favorabilă.

”În intervalul temporar reținut ca fiind data comiterii și epuizării infracțiunii de conflict de interes în forma continuată legiuitorul avea stabilit în mod explicit doar două atribuții ce puteau fi delegate de către primar: atribuțiile de ofițer de stare civilă și de autoritate tutelară și atribuția de ordonator principal de credite în situația în care este înființată funcția de administrator public în condițiile legii. Pe cale de consecință, inculpatul se afla în situația de a nu putea să-și delege atribuții de serviciu unor terțe persoane cu funcții de conducere în UAT, pentru a evita, cu rol de prevenție, situația plasării sale într-un potențial conflict de interese, deoarece nu se crease la data respectivă cadrul legislativ. (…)

Raportat la starea de fapt reținută de acuzare în rechizitoriu, evidențiată și în hotărârea instanței de fond, inc. Hălălai a îndeplinit prin semnarea respectivelor documente o obligație prevăzută de lege, sens în care este incidentă dispoziția art. 21 C.pen. care reține că: «Este justificată fapta prevăzută de legea penală constând în exercitarea unui drept recunoscut de legea penală sau în îndeplinirea unei obligații impuse de lege, cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de aceasta»”.

”Inculpatul s-a manifestat exclusiv în exercitarea atribuțiilor”

Cu alte cuvinte, Curtea de Apel a considerat că ”inculpatul s-a manifestat exclusiv în exercitarea atribuțiilor care i-au revenit prin alegerea sa în demnitatea publică de primar, împrejurare asupra căreia instanța de fond nu s-a pronunțat și nu a cercetat-o sub niciun aspect”.

În plus, instanța a mai considerat că ”nu există rațiuni de natură juridică sau morală care să justifice în mod obiectiv blocarea unei societăți comerciale aflate în situația celei în speță de a participa/presta sau contracta, în condițiile legii, servicii aparținând UAT, deoarece s-ar încălca un principiu fundamental societății libere: acela al liberei concurențe”.

Instanța de fond, care l-a condamnat pe Mirel Hălălai la 2 ani de închisoare cu suspendare, mai este criticată și pentru faptul că nu a menționat în hotărâre și nu a explicat folosul patrimonial ”pentru sine” pe care inculpatul ar fi trebuit să-l obțină din îndeplinirea actelor ce-i sunt imputate cu titlu de infracțiune.

”Folosul personal trebuia să rezulte, respectiv să fie evidențiat de dovezi irefutabile și aflate dincolo de orice îndoială rezonabilă”, susțin magistrații de la Curtea de Apel.