Rămâi conectat

Actualitate

Pețelca, satul din Alba cu o singură fântână are, în sfârșit, apă potabilă la robinete

Publicat

în

Pețelca, localitate ce aparține de orașul Teiuș, care era cunoscută până acum ca fiind satul cu o singură fântână, s-a consemnat un important eveniment care va marca de-acum viața localnicilor. Recent, a fost inaugurată rețeaua de alimentare cu apă a localității.

La Pețelca mai sunt aproape 110 gospodării, iar 90 dintre acestea se vor racorda la rețeaua de alimentare cu apă a localității, care va fi preluată de sucursala din Aiud a Apa CTTA. Apa este adusă la Pețelca de rețeaua care vine pe traseul Rădești – Leorinț – Meșcreac, fiind racordată la magistrala Sebeș – Ocna Mureș.

Noua investiție de la Pețelca cuprinde o stație de pompare, o stație de clorinare a apei și un rezervor de stocare a apei cu capacitatea de 150 mc. Proiectul rețelei de alimentare cu apă cuprinde rețelele de la Pețelca și Căpud – unde s-a realizat rețeaua principală și în acest an se vor executa branșamentele. În cele două sate, rețeaua de alimentare cu apă are o lungime totală de 8.500 de metri, din care 3.950 de metri în Pețelca, iar restul la Căpud. Un amănunt important este acela că odată cu realizarea noii investiții au fost montați și 20 de hidranți subterani, 11 dintre aceștia la Pețelca. Specialiștii au efectuat probe, care au relevat faptul că cei 20 de hidranți funcționează la capacitate.

Așa cum se știe, până acum, localnicii nu aveau apă în gospodării, iar singura lor sursă de apă era fântâna din centrul satului, de unde aduceau apă în bidoane, cu căruțele, pentru a avea în gospodării; ei foloseau apa pentru a adăpa animalele și pentru a le asigura traiul de fiecare zi. Mulți nici nu aveau curajul să viseze că vor trăi până când vor avea apă la robinet. Iată că de-acum apa curge la robinetele localnicilor, cărora nu le vine să creadă că au trăit să vadă minunea:

”Să dea Dumnezeu să ne țină cât mai mult, că destul am cărat apă, de ni s-au lungit mâinile. Acum ne-am domnit, avem apă acasă, cât mai avem de trăit, că tinerii toți s-au dus la oraș și am rămas numai noi, bătrânii…”, ne-au spus localnicii, care ne-au mărturisit că de mai bine de 10 ani au avut promisiuni că vor avea apă în gospodării și au tot așteptat…

La inaugurarea rețelei de alimentare cu apă a satului Pețelca au luat parte, alături de localnici, prefectul Dănuț Hălălai, președintele CJ Alba – Ion Dumitrel, primarul orașului Teiuș – Mirel Hălălai și viceprimarul Ioan Achimescu, Ștefan Bardan – directorul Apa CTTA Alba, Cornel Murg – director al cancelariei prefectului, precum și consilieri locali ai orașului Teiuș.

Evenimentul a debutat cu o slujbă de sfințire a noului obiectiv, oficiată de părintele Ioan. Apoi, primarul Mirel Hălălai a amintit că a revenit la Pețelca, unde în urmă cu 3-4 ani spunea că satul trebuie să se ridice: ”E un sat de oameni vrednici, e satul în care chiar dacă populația e îmbătrânită, așezarea e însuflețită de cei ce trudesc zi de zi în gospodării. Putem spune că pășim pe drumul spre oraș și apa face parte din viața satului! Îi mulțumesc președintelui CJ Alba, Ion Dumitrel, care ne-a ajutat să aducem apa la Pețelca, mulțumesc fostului director al Apa CTTA – Viorel Lazăr și actualului director – Ștefan Bardan, precum și fostului prefect Cornel Murg. Apa nu are culoare politică, este a oamenilor și îmi doresc să rămână așa și pe viitor! Mulțumesc și Consiliului Local Teiuș, care a înțeles că localnicii de aici au nevoie de apă! Căminul cultural al satului e o clădire cochetă, iar la Pețelca și-a găsit locul și un parc de joacă modern. Trebuie să ne dorim să progresăm, pentru că doar așa ne vom aduce copiii înapoi acasă!”, a spus primarul Mirel Hălălai.

La rândul său, prefectul Dănuț Hălălai a precizat: ”Sunt mândru că iau parte la inaugurarea acestui obiectiv important. Vă felicit și vă asigur că voi veni mereu cu drag aici, la noi acasă!”. Președintele CJ Alba, Ion Dumitrel, a declarat că își dorește ca astfel de investiții să oprească depopularea satelor din Alba. Șeful administrației județene a adresat mulțumiri specialiștilor de la Apa CTTA Alba și Aiud și deopotrivă fostului director Viorel Lazăr, pentru realizarea acestui obiectiv. De asemenea, senatorul Alexandru Pereș a precizat că orașul Teiuș are o comunitate mică, aproape 8.000 de locuitori, care îi merită pe cei ce îi conduc. Referindu-se la rețeaua de alimentare cu apă, directorul Apa CTTA Alba, Ștefan Bardan a spus că își dorește extinderea acesteia la nivelul întregului județ. Cornel Murg, care era subprefect în anul 2009, atunci când a fost pus la punct proiectul de realizare a rețelei de alimentare cu apă la Pețelca, a precizat că ”Viorel Lazăr, cel care era atunci director al Apa CTTA, a înțeles necesitatea investiției, i-a vorbit despre acest obiectiv președintelui CJ Alba – Ion Dumitrel și iată că astăzi problema s-a rezolvat. În viitor, se va avea în vedere și realizarea canalizării, precum și continuarea asfaltării drumurilor din sat”.

• O zonă plină de farmec

Cei aproape 200 de localnici își duc mai departe zilele la Pețelca. Ei ne-au povestit încântați despre această zonă desprinsă din Rai, stăpânită de liniște și armonia dintre om și natură. De când a ajuns apa la Pețelca, aici ,prețul caselor a crescut cu aproape 15 la sută. Una dintre legendele ce se mai păstrează aici ne spune povestea balaurului care păzea fântâna din centrul satului şi a viteazului blond care l-a răpus. Cei din neamul Domşa de aici îşi au originile în familia domnitorilor moldavi, iar fiul unui domnitor a renunţat la tron de dragul unei frumoase din partea locului şi s-a stabilit aici. De asemenea, se spune că unul dintre localnici a mers pe jos până la împărat, a vândut două perechi de boi și nu s-a lăsat până nu a obţinut drepturile cuvenite neamului său. De-acum, așezarea plină de farmec se mândrește cu apa de calitate de la robinetele localnicilor, apă care în următoarea perioadă va ajunge și la Căpud. Așadar, investițiile administrației locale din Teiuș merg mai departe, viața satelor se schimbă tot mai mult, iar comunitatea se dezvoltă, ținând pasul cu vremurile.

Adriana Durigă

Actualitate

7 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 21 septembrie 2021, în orașul Teiuș și comuna Galda de Jos

Publicat

în

Astăzi, 21 septembrie 2021, în județul Alba s-au înregistrat 106 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceste cazuri, 4 au fost atribuite orașului Teiuș și 3 comunei Galda de Jos.

Localitățile din care provin cazurile de COVID-19 raportate astăzi, 21 septembrie 2021, sunt următoarele:

ALBA IULIA – 47 cazuri

ABRUD – 1 caz

AIUD – 10 cazuri

BLAJ – 5 cazuri

CÂMPENI – 1 caz

CUGIR – 3 cazuri

OCNA MUREȘ – 4 cazuri

SEBEȘ – 8 cazuri

TEIUȘ – 4 cazuri

ALBAC – 1 caz

BERGHIN – 1 caz

DAIA ROMÂNĂ – 1 caz

GALDA DE JOS – 3 cazuri

GÂRDA DE SUS – 1 caz

MIRĂSLĂU – 1 caz

OHABA – 3 cazuri

SÂNCEL – 3 cazuri

SĂSCIORI – 1 caz

ȘONA – 3 cazuri

ȘUGAG – 1 caz

VALEA LUNGĂ – 3 cazuri

VINȚU DE JOS – 1 caz

Luni, în Alba au fost prelucrate 632 de probe (326 la DSP și 306 la SJU). Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 256.454.

Citește mai mult

Actualitate

Bărbat de 30 de ani din județul Vâlcea cercetat de polițiștii din Teiuș, după ce a fost surprins conducând cu permisul suspendat

Publicat

în

Astăzi, 21 septembrie 2021, în jurul orei 02.40, polițiștii din Teiuș au depistat un bărbat de 30 ani, din orașul Băbeni, județul Vâlcea, în timp ce conducea un autoturism, pe strada Clujului din oraș, având dreptul de a conduce autovehicule suspendat.

Față de conducătorul auto, cercetările sunt continuate pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.

FOTO: ARHIVĂ

Citește mai mult

Actualitate

O femeie de 80 de ani din Teiuș a decedat la secția ATI a Spitalului de Urgență ALBA, în urma infectării cu COVID-19

Publicat

în

O femeie din Teiuș, în vârstă de 80 de ani, confirmată pozitiv în data de 14 septembrie 2021, a decedat ca urmare a infectării cu COVID-19 în data de 17 septembrie 2021, după cum reiese din raportul Direcției de Sănătate Publică Alba

Persoana nevaccinată prezenta multiple comorbidități, conform aceluiași raport. În județul Alba, în decursul ultimei săptămâni,  au fost înregistrate 6 decese ca urmare a infectării cu COVID-19.

Dumnezeu să o iere și să o oadihnească în pace!

Citește mai mult

Actualitate

Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou: Pluguşorul, Capra, umblatul cu Ursul, Sorcova. Cele mai frumoase obiceiuri din ţara noastră | teiusinfo.ro

Publicat

în

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou 2022 la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova | teiusinfo.ro

De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri  de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.

În satele bucovinene se obişnuieşte ca “mascaţii” să umble în ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se împarte în grupuri care merg din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou îşi intră în drepturi.

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova

Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, colind cu capra sau ţurca în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită “brezaia” (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

Capra se face dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.

Cercetătorii presupun ca dansul caprei, precum şi alte manifestări ale măştilor zoomorfe (caiutii – feciori travestiti in cai, turca – masca de taur), întâlnite în satele românesti la vremea Crăciunului provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renasterii divinităţii.

Citește și: MESAJE de Crăciun fericit! Urări și felicitări pe care le poți trimite celor dragi

Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un “ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul “puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.

De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.

În prima zi a noului an, se merge cu “Pluguşorul” şi cu “Sorcova”, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că cei care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine. plugusorul

În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi pleacă cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, “Pluguşorul” a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Pluguşorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, “Pluguşorul” este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

Aho, aho, ho-ho / Mâine anul se-noieste / Plugusorul se porneste / Si începe a brazda / Pe la case a ura / Iarna-i grea, omatu-i mare, Semne bune anul are / Semne bune de belsug / Pentru brazda de sub plug“, sunt primele versuri ale Pluguşorului, care tradiţional se cântă în ultima zi a anului.

Citește și: Mesaje de Anul Nou: FELICITARI și URARI frumoase pe care le puteți trimite prietenilor

De asemenea, o dată cu intrarea în Noul An, de Sfântul Vasile, este bine să se ureze pentru bunăstare, iar în acest sens “Sorcova” este cel mai cunoscut colind.

Sorcova este un substitut al divinităţii fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviţi viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, obiectul ritual cu care colindă copiii a început să fie realizat dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel. sorcova

Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucât va rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mişcării sorcovei.

Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timp ce rostesc textul: “Sorcova, vesela,/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!“, ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

Citește mai mult

Actualitate

Administratie

Stiri din zonă

Stiri din Alba

Politica

Stirea ta

Societate

Sport

Economie

Articole Similare

teiusinfoinfo, stiri teius, informatii teius