Începute acum circa trei ani, la 20 decembrie 2011, lucrările de reabilitare a liniei de cale ferată Braşov – Simeria, componentă a coridorului IV Pan European, pentru circulaţia trenurilor de mare viteză, se desfăşoară cu… viteză şi în secţiunea 3, Coşlariu – Simeria, lot II, tronsonul Vinţu de Jos – Coşlariu.
De fapt aici, în cele două celebre noduri de cale ferată, Vinţu de Jos şi Coşlariu, s-au întâmpinat şi cele mai multe probleme şi greutăţi, căci, practic, pentru ca trenurile să circule în mare viteză, nodurile, ca şi gările şi staţiile, trebuie să fie cât mai puţine sau chiar să dispară. Mai ales în zona Coşlariu – Sântimbru – Cistei s-au executat lucrări ample la construcţia noilor poduri, inclusiv peste râul Târnava, ale supratraversării şi subtraversării, ale devierii provizorii şi definitive, ale circulaţiei rutiere, zona fiind una din cele mai fierbinţi, mai ales la partea de construcţii. De altfel, în aceste zile, se lucrează din plin la finalizarea noii artere de circulaţie, de la Mihalţ la Cistei, care a fost deviată, astfel încât să se poată lărgi şi îndrepta tronsonul pe care se construieşte noua cale ferată. Practic, şoseaua se mută pe dreapta cu câteva zeci de metri pe direcţia Mihalţ – Cistei, circulaţia pe noua rută fiind şi ea mai fluidă, după pilda şi modelul căii ferate. Aşadar, dacă au drum la Blaj, conducătorii auto trebuie să aibă în vedere că în zonă se lucrează şi semafoarele sunt şi ele în priză, la datorie.
Lucrările la construcţia noii căi ferate de mare viteză, secţiunea Coşlariu – Simeria, pe tronsonul Vinţu de Jos – Coşlariu sunt prevăzute a se încheia în iunie 2017. Valoarea totală a proiectului de construcţii şi instalaţii se ridică la 3.175.625.450,80 lei (fără TVA), din care contribuţia Uniunii Europene este de 1.683.467.885,90 lei (fără TVA), iar a bugetului de stat de 1.492.157.564,68 lei (fără TVA). Beneficiar este Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA. De noua cale ferată, mai puţin de trenurile de mare viteză care nu vor opri nici la Alba Iulia, nici la Blaj, vor beneficia şi călătorii şi transportatorii din Alba, căci, oricum, dacă nu se reabilita, calea ferată murea şi în Alba sau, în cel mai bun caz, circulaţia feroviară era de tipul Alba Iulia – Zlatna!
G. C.
Acest articol a fost citit de 349 ori
Ultimele comentarii