Rămâi conectat

Actualitate

Neglijată de fosta conducere a primăriei, Gara CFR Teiuş se modernizează

Publicat

în

Screen Shot 2014-10-21 at 20.05.35Impozanta clădire a Gării CFR Teiuş, o mândrie a oraşului şi a teiuşenilor, construită la sfârşitul secolului al XIX-lea într-un stil arhitectonic specific staţiilor de cale ferată, realizată după modelul austro-ungar, a fost neglijată nepermis de mult în ultimii ani.

Acum, clădirea este cuprinsă de forfotă, în jurul ei e un şantier care îi va înviora cu siguranţă înfăţişarea. „De peste o lună, echipe de muncitori trudesc să dea o faţă nouă, de curăţenie şi prospeţime clădirii. Se lucrează la copertina exterioară, la scurgerile apelor pluviale, gardul de protecţie dintre linia 2 şi 3, faţade, se repară tâmplăria uşilor de acces, se vopseşte sau se înlocuieşte tâmplăria. În concluzie, se munceşte pentru a-i da o faţă nouă celei ce a fost şi rămâne un simbol, un reper al nostru, al oraşului feroviar Teiuş”, a precizat primarul oraşului Teiuş, Mirel Hălălai. El a adăugat: „Mă bucur că am găsit înţelegere la oameni responsabili de la nivelul conducerii Regionalei CFR Braşov şi pe această cale vreau să-i mulţumesc domnului director al C.R.E.I.R. Braşov, ing. Pintea, care a susţinut, alături de alţi colegi ai domniei sale, necesitatea ca această gară de suflet pentru noi, teiuşenii, să îmbrace o haină nouă, curată şi îngrijită”, a declarat primarul oraşului Teiuş, dr. ing. Mirel Hălălai. Gara CFR din Teiuş, pe peronul căreia se odihneşte marea locomotivă cu abur din seria de 150.000, adusă, renovată şi expusă prin grija Primăriei Teiuş, devine un obiectiv important care alături de Parcul Feroviar are nevoie de o piesă de rezistenţă. Este vorba despre locomotiva cu abur din seria 230.000 (aflată deja în aşteptarea utilajului de ridicat de mare capacitate) care aduce oraşului Teiuş un plus de atractivitate, dominat de parfumul unor vremuri trecute, dar atât de dragi localnicilor, generaţiilor de foşti ceferişti şi urmaşi ai feroviarilor teiuşeni.

• Povestea gării din Teiuş

În anul 1871, în oraşul Teiuş a luat fiinţă prima gară din localitate, urbea devenind nod feroviar. Gara oraşului a fost construită de Societatea căilor ferate ungare de est. Construcţia a fost finalizată în anul 1908, o clădire monumentală, care este şi azi cea mai mare gară din judeţ. Gara din Teiuş asigura şi atunci, la fel ca în zilele noastre, legăturile pe două dintre cele mai circulate căi CFR din ţară şi care permit ieşirea din ţară, pe la punctele de trecere a frontierei Borş – Bihor şi Curtici – Arad. Cele 3 corpuri sunt legate între ele prin alte două corpuri mai scunde, iar în zonele laterale se află încă două aripi. Faţada are muchiile, ancadramentele şi linia parapetelor evidenţiate cu cărămidă aparentă, desenându-se un model delicat. După darea în folosinţă a liniilor Alba Iulia – Războieni – Teiuş şi Războieni – Târgu Mureş, s-a format la Alba Iulia legătura între Calea Ferată Maghiară Estică şi Prima Cale Ferată din Transilvania.  În manuscrisele vremii, un ziarist maghiar spunea, după o călătorie cu trenul pe ruta Teiuş – Târgu Mureş: „Ce este în legătură cu călătoria în sine pot spune că: vagoanele clasa I şi II sunt amenajate cu bun gust, sunt comode. Vagoanele de clasa a III-a sunt destul de comode, având în vedere că sunt folosite de către populaţia de mijloc a Transilvaniei.  Vagoanele de clasa a IV-a au geamuri de sticlă şi sunt destinate populaţiei sărace din Transilvania”. Ca neajunsuri ziaristul nota: „Sălile de aşteptare pentru clasele I şi II, iarna sunt închise şi fără căldură, de aceea pasagerii trebuie să aştepte laolaltă cu călătorii claselor III şi II“.
În prima gară a oraşului funcţionează acum revizia de vagoane. În ultimii ani, clădirea s-a degradat tot mai mult. În Gara CFR Teiuş au avut loc multe evenimente dintre care amintim întâmplarea legată de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Atunci, stegarul Unirii, Ioan Arion, a fost ucis de trupe ale gărzii naţionale maghiare, în seara zilei de 30 noiembrie. Garnitura feroviară a fost ţinta gărzii naţionale maghiare la câteva momente după plecarea trenului. Unul dintre ceferiştii aflaţi în staţie a mărturisit, mai târziu, în faţa procurorului român de anchetă că s-a tras atât din clădirea gării, cât şi dintr-un tren blindat. Ioan Arion se afla în ultimul vagon al trenului, care a fost lovit de ploaia de gloanţe.

Actualitate

Două persoane rănite pe DN 1, în urma unui accident rutier provocat de o femeie de 36 de ani din Teiuș

Publicat

în

Ieri, 27 iulie 2021, în jurul orei 09.00, pe DN 1, la km 388, în dreptul localităţii Sântimbru, o femeie, de 36 de ani, din Teiuş, în timp ce conducea un autoturism, în direcţia Teiuş – Alba Iulia, a intrat în coliziune cu un autoturism, condus de un bărbat, de 62 de ani, din Ocna Mureş.

În urma accidentului rutier, doi pasageri, respectiv, un minor, de 10 ani din primul autoturism şi o femeie, de 83 de ani din cel de-al doilea autovehicul, au suferit leziuni corporale uşoare şi au fost transportați la spital.

Conducătorii auto au fost testati cu aparatul alcooltest, rezultatele fiind negative.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

FOTO: ARHIVĂ

Citește mai mult

Actualitate

Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou: Pluguşorul, Capra, umblatul cu Ursul, Sorcova. Cele mai frumoase obiceiuri din ţara noastră | teiusinfo.ro

Publicat

în

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou 2022 la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova | teiusinfo.ro

De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri  de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.

În satele bucovinene se obişnuieşte ca “mascaţii” să umble în ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se împarte în grupuri care merg din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou îşi intră în drepturi.

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova

Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, colind cu capra sau ţurca în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită “brezaia” (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

Capra se face dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.

Cercetătorii presupun ca dansul caprei, precum şi alte manifestări ale măştilor zoomorfe (caiutii – feciori travestiti in cai, turca – masca de taur), întâlnite în satele românesti la vremea Crăciunului provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renasterii divinităţii.

Citește și: MESAJE de Crăciun fericit! Urări și felicitări pe care le poți trimite celor dragi

Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un “ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul “puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.

De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.

În prima zi a noului an, se merge cu “Pluguşorul” şi cu “Sorcova”, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că cei care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine. plugusorul

În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi pleacă cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, “Pluguşorul” a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Pluguşorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, “Pluguşorul” este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

Aho, aho, ho-ho / Mâine anul se-noieste / Plugusorul se porneste / Si începe a brazda / Pe la case a ura / Iarna-i grea, omatu-i mare, Semne bune anul are / Semne bune de belsug / Pentru brazda de sub plug“, sunt primele versuri ale Pluguşorului, care tradiţional se cântă în ultima zi a anului.

Citește și: Mesaje de Anul Nou: FELICITARI și URARI frumoase pe care le puteți trimite prietenilor

De asemenea, o dată cu intrarea în Noul An, de Sfântul Vasile, este bine să se ureze pentru bunăstare, iar în acest sens “Sorcova” este cel mai cunoscut colind.

Sorcova este un substitut al divinităţii fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviţi viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, obiectul ritual cu care colindă copiii a început să fie realizat dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel. sorcova

Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucât va rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mişcării sorcovei.

Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timp ce rostesc textul: “Sorcova, vesela,/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!“, ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

Citește mai mult

Actualitate

Două persoane rănite, în urma unei coliziuni între două autoturisme petrecută pe DN 14B, în apropiere de Teiuș

Publicat

în

Un accident rutier a avut loc astăzi, 22 iulie 2021, în jurul orei 14.30, pe DN 14B, în apropiere de Teiuș.

Potrivit IPJ Alba ar fi vorba despre un accident rutier în care au fost implicate două autoturisme.

Din primele informații, două persoane sunt rănite. Traficul este îngreunat.

UPDATE: Ieri, 22 iulie 2021, în jurul orei 14.30, pe DN 14 B, la intersecția cu DJ 107B, în afara localității Mihalț,  un bărbat, de 47 de ani, din comuna Sântimbru, în timp ce conducea un autoturism, în direcția Blaj – Sântimbru, a intrat în coliziune cu o autoutilitară, condusă de un bărbat, de 31 de ani, din comuna Saschiz, județul Mureș.

În urma accidentului rutier, un bărbat, de 51 de ani, din Sântimbru, pasager în autoturism și conducătorul autoutilitarei, au suferit leziuni corporale și au fost transportați la spital.

Conducătorii auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Citește mai mult

Actualitate

COD ROȘU de INUNDAȚII pe râul Geoagiu, până la ora 15.00. SFATURI pentru cetățeni

Publicat

în

În dimineața zilei de astăzi, 20 iulie 2021, a fost emisă o avertizare prin serviciul RO Alert, de cod roșu de inundații, între orele 07.25 până la ora 15.00, pe Râul Geoagiu.

„PERICOL INUNDAȚII – COD ROȘU INUNDAȚII între orele 07.25 – 15.00 pe Râul Geoagiu. Respectați măsurile dispuse de autorități pentru a vă proteja. Nu folosiți podurile și căile rutiere expuse pericolului de inundație.

Nu traversați cursurile de apă prin locuri neamenajate. Dacă sunteți într-o zonă inundabilă: îndreptați-vă spre locurile de refugiu cele mai apropiate (zone înalte); opriți alimentarea cu energie electrică și gaze; pregătiți-vă pentru o eventuală evacuare din zona expusă pericolului. Informați și persoanele din vecinătate dvs., Adăpostiți animalele”, arată alerta emisă de către autorități.

Citește mai mult

Actualitate

Administratie

Stiri din zonă

Stiri din Alba

Politica

Stirea ta

Societate

Sport

Economie

Articole Similare

teiusinfoinfo, stiri teius, informatii teius