Rămâi conectat

Din Județ

Mircea Hava: Regionalizarea? Un demers politicianist, făcut pe genunchi, în detrimentul cetăţenilor!

Publicat

în

Interviu cu Mircea Hava, primarul municipiului Alba Iulia

Domnule primar, spaţiul public este dominat de un subiect care „le bate” pe toate celelalte – regionalizarea.  Credeţi că este o necesitate?
– Trebuie să găsim formula corectă pentru a ne prezenta mai bine interesele. Mă refer la comunităţi. Regionalizarea este o cale, nu o impunere. Şi nicidecum o temă politică de propagandă! Aşa cum pare azi! Este adevărat că o comunitate mai mare are mai multe şanse să fie ascultată atunci când cere ceva, are mai multe şanse să promoveze proiecte mari şi să-i fie acceptate, are mai multe oportunităţi. Acest adevăr a fost însă tradus eronat pentru populaţie, căreia i s-a spus că regionalizarea este o cerinţă a Uniunii Europene. Nu este adevărat. Suntem prea des minţiţi că UE ne cere una sau alta. Uniunea Europeană nu impune forma de organizare a unui stat. Uniunea Europeană cere, eventual, ca orice organizaţie care dă nişte bani, ca beneficiarii proiectelor finanţate să fie cât mai mulţi. Asta ar putea fi legătura dintre regionalizare şi Uniunea Europeană. Dar au existat şi pe exerciţiul bugetar 2007-2013 proiecte interjudeţene şi chiar regionale. Nu mai spun de cele judeţene, cum este cel derulat de Asociaţia Apa Alba prin care se extinde reţeaua de apă potabilă şi canalizare din judeţ şi se rezolvă problema staţiilor de epurare din mai multe oraşe, ori proiectul derulat de Asociaţia Intercomunitară Salubris şi Consiliul Judeţean Alba, prin care se creează un sistem de gestiune a deşeurilor pe teritoriul întregului judeţ Alba. La ambele asociaţii sunt preşedinte şi cunosc modul în care au fost construite atât asocierile, cât şi proiectele lor aflate în implementare. Cum spuneam, regionalizarea este o cale de promovare a unor astfel de proiecte mari. De aici însă şi până la graba asta este cale lungă. După părerea mea, România nu este pregătită acum pentru regionalizare. România are nevoie de regionalizare, dar nu făcută pe genunchi. Mai mult, oficiali ai Uniunii Europene ne-au transmis că acum este prea târziu să ne mai apucăm de regionalizare numai pentru atragerea banilor din exerciţiul bugetar european 2014-2020 pentru că nu vom avea timp să viabilizăm instituţiile care să funcţioneze corect. Şi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici a declarat recent că elaborarea drafturilor de programe operaţionale şi alocările de fonduri pentru exerciţiul bugetar 2014-2020 pentru programul REGIO se vor face pe structura regională existentă acum pentru că orice altă abordare ar însemna pierderea fondurilor. Deci despre ce vorbim? Dacă, totuşi, pentru absorbţia fondurilor europene s-ar face regionalizarea atunci instituţiile de contractare, monitorizare, control sunt deja la Alba Iulia. Specialiştii lor sunt aici! Ei lucrează de mai bine de 12 ani aici! O decizie politică înţeleaptă izvorâtă din necesitatea accesării fondurilor din viitorul exerciţiu financiar al UE ar lăsa la Alba Iulia capitala de regiune.
– Domnul Liviu Dragnea chiar a spus că aparatul funcţionăresc al actualelor ADR-uri va fi folosit pentru administrarea regiunilor.
– Dacă ar fi aşa, eu aş saluta o astfel de măsură. Dar vedeţi că există numeroase acţiuni, chiar şi cea cu domnul Johannis, care contrazic ideea aceasta promovată de cei de la PSD. Se fac tot felul de regionalizări de instituţii, am în vedere acţiunea domnului Nicolăescu, de exemplu, cu reorganizarea DSP-urilor, care trag spre stabilirea reşedinţei în alte oraşe decât în cele în care sunt sediile ADR-urilor. Vedem că atunci când vine vorba de regionalizare şi de gestionarea banilor care vin de la Uniunea Europeană nu prea este înţelegere în USL. Eu optez pentru varianta în care ADR-urile primesc personalitate juridică şi pe structura lor se construieşte viitoarea administraţie regională. Ar fi un mare atu pentru Alba Iulia. Noi nu avem aici numai ADR-ul Regiunii 7 Centru, ci avem şi Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Agenţia de Plăţi pentru Dezoltare Rurală şi Plăţi Centru, adică mulţi oameni pregătiţi care ştiu ce e de făcut pentru atragerea şi gestionarea fondurilor europene. Am avea şi spaţiile necesare pentru sediile acestor structuri extinse. Dar este tot atât de adevărat că sunt oraşe puternice în regiune care au tras şi vor trage în continuare pentru mutarea ADR. Şi tot atât de adevărat este că sunt politicieni cărora nu le pasă că lasă peste noapte sute, poate chiar mii de oameni pe drumuri, doar de dragul mutării unor instituţii în alte oraşe. Dacă acest lucru se va întâmpla, vor pleca toţi angajaţii instituţiilor regionale din Alba Iulia? Îi vedeţi pe toţi mutându-se sau făcând naveta în alt oraş? V-am dat doar un exemplu de aspect al regionalizării care nu se discută. Or, eu asta reproşez actualilor guvernanţi, lipsa de transparenţă, faptul că nu informează corect populaţia şi cu aspectele mai puţin plăcute ale regionalizării.
– Dar poate că vom avea totuşi câştig de cauză.
– Să dea Dumnezeu! Albaiulienii merită asta, acest oraş merită asta. S-au înşirat toate argumentele pentru care Alba Iulia ar merita să-şi recâştige rolul istoric important pe care l-a avut şi nu vreau să le repet. Dar jocurile se fac altfel. Liberalii l-au propulsat pe primarul Sibiului în poziţia de prim-vicepreşedinte, adică al doilea om în PNL. De ce-or fi făcut asta? De dragul lui Johannis? Nu, au făcut-o, repet, pentru a-şi întări prezenţa în Transilvania şi sunt convins că i-au promis sprijin pentru dezvoltarea Sibiului. Ce cale mai bună ar fi decât stabilirea reşedinţei de regiune acolo? Sigur că are şi Alba Iulia liberalii ei, dar din păcate pentru noi, ei nu sunt prea agreaţi la Bucureşti, indiferent ce încearcă să ne spună. Mişcarea a fost atât de surprinzătoare încât PSD este fără replică, iar această atitudine a social-democraţilor ne spune că Transilvania a fost lăsată influenţei liberalilor. Cum spuneam, păcat că liberalii noştri nu sunt poziţionaţi favorabil în raport cu Crin Antonescu. Klaus Johannis în schimb, este şi veţi vedea că liberalii de la centru, cei care decid, vor trage în favoarea Sibiului. Sunt convins în acelaşi timp că nici PSD nu şi-a spus ultimul cuvânt! Să vedem cine pierde şi cine câştigă din cearta lor! Oricum, nici unii, nici alţii nu au început abordarea regionalizării ca la carte. Nu au informat populaţia, nu au evaluat care e nivelul aşteptărilor cetăţenilor de la regionalizare. Nu le-au explicat oamenilor şi nici nu par că vor să facă eforturi serioase în aces sens, de ce este util acest proces de regionalizare. Cum le afectează viitorul şi viaţa de zi cu zi?! De altfel, vedeţi că în primele sondaje referitoare la regionalizare, românii sunt mai degrabă reticenţi. Nu o cunosc, nu o înţeleg. S-ar putea, dacă tot aşa merg lucrurile, nici să nu o vrea. Ce să mai vorbim că la 8 luni înainte de a regionaliza România, ne lipsesc studiile de impact, analizele cost-beneficiu, cercetările ştiinţifice, analizele demografice, structura forţei de muncă şi nivelul de pregătire al acesteia! Concluziile acestora ar fi trebuit azi dezbătute de oameni de ştiinţă, societatea civilă, oameni de afaceri, sindicate. Dar ce mai contează părerea celor mulţi pentru unii politicieni care deja stabilesc în negocieri secrete capitale şi guvernatori? Cadrul legal care trebuie să însoţească regionalizarea ar fi trebuit deja să se afle în consultare publică. Ce instituţii înfiinţăm la nivel regional? Cum alegem puterea legislativă regională? În ce structură? Guvernator numit de guvern sau regiune? Ales? Pe cât timp? Impactul regionalizării asupra taxelor şi impozitelor locale, asupra finanţelor publice locale? Cam multe semne de întrebare şi răspunsuri zero pentru timpul rămas până la momentul anunţat al modificării Constituţiei, referendumului şi datei de regionalizare – 1 ianuarie 2014.
Vedeţi, sunt atâtea lucruri importante de dezbătut, de stabilit, dar politicienii Puterii se concentrează pe reşedinţele de regiune. Lucrurile nu au fost încă bătute în cuie şi nici Braşovul nu este un adversar de ignorat, chiar dacă s-a vorbit prea puţin despre el în ultima vreme. Toţi ne-am concentrat pe mişcarea liberalilor cu Sibiul, dar am uitat o declaraţie veche de vreo lună a unui lider local, dar influent al PSD, care spunea că se discută, ba chiar s-a decis deja, în laboratoarele PSD, ca reşedinţele de regiune să fie oraşele stabilite ca poli de dezvoltare: Iaşi, Braşov, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Ploieşti şi Constanţa. Liderul care a făcut această declaraţie are şi el un interes, este preşedintele CJ Prahova şi vrea desigur, ca reşedinţa pentru regiunea lui să fie la Ploieşti. În acest caz, regiunea noastră se alege cu Braşovul. E o abordare greşită! În contextul regionalizării, aceste oraşe bogate vor fi şi mai bogate, iar cele sărace, vor deveni şi mai sărace. Este şi un tip de gândire care contrazice principiile de bază ale funcţionării UE, respectiv ale alocării de bani de către instituţiile europene. De exemplu, subsidiaritatea. Lecţia europeană pe care eu am învăţat-o este că Europa doreşte reducerea decalajelor între regiunile puternic dezvoltate şi cele mai slab dezvoltate, respectiv reducerea dezechilibrelor în interiorul regiunilor. Actuala Regiune Centru are bogaţii ei – Braşovul, Sibiul sau Târgu Mureşul. Dacă aplicăm lecţia europeană a regionalizării şi nu vorbim teorii când e vorba de dezvoltarea regională echilibrată, de coeziune socială, de atragere de fonduri cu un număr mare de beneficiari, pentru proiecte majore, atunci Alba Iulia trebuie să fie capitala regiunii Centru.
– Poate că nu va fi doar o reşedinţă de regiune. Domnul Dragnea a afirmat că vor fi mai multe reşedinţe, una administrativă, alta ecomonică, alta culturală, una religioasă…
– Şi noi ce ne alegem, reşedinţa religioasă?! Mitropolia de care aparţinem este, culmea, la Sibiu! Mutăm mitropolia? Sau vom fi capitala culturală? Că tot vor unii asta cu atât sârg. Ce beneficii ne aduce un astfel de titlu? Câte instituţii deconcentrate ar rămâne aici în aceste condiţii? Una singură! Compensează ea celelalte pierderi de locuri de muncă? Oricum eu cred că nu vom avea parte de reşedinţe multiple. Chiar dacă, la început, ele vor fi aşa organizate, să fiţi siguri că reşedinţa administrativă va trage sforile în aşa fel încât în câţiva ani să mute toate deconcentratele în acelaşi oraş. Şi să vedeţi atunci dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu! O poveste. Întotdeauna politicienii urmăresc concentrarea puterii, nu dispersarea ei. Povestea asta cu reşedinţele multiple are un singur rol, de a adormi temerile că vor apărea decalaje mari în dezvoltarea oraşelor şi a zonelor din regiune. Dar decalajele vor apărea. Cel mai bine simt asta cetăţenii. Cei mai în vârstă îşi amintesc cum era Alba Iulia înainte de înfiinţarea judeţului Alba. Nu era nici reţea de apă potabilă, nici canalizare, nicio dezvoltare edilitară. Asta ne dorim? Eu nu, şi nici cetăţenii. Mă refer la cei pe care îi interesează acest lucru. Niciun stat care a făcut regionalizare nu a făcut-o peste noapte sau fără a-şi informa corect şi a-şi consulta cetăţenii. Doar la noi este această grabă!
– Care ar fi explicaţia pentru grabă?
– Din nou sunt nevoit să spun, interesele politice care au luat-o înaintea intereselor oamenilor de rând. Azi parcă regionalizarea se face pentru politicieni şi nu pentru cetăţeni! USL este acum pe cai mari şi încă nu s-a erodat încrederea populaţiei în ei, deşi au luat unele măsuri economice cu impact negativ asupra nivelului de trai, vor dispărea mii de posturi din sistemul bugetar, mediul privat nu este sprijinit, ci împovărat cu mai multe taxe, vedeţi doar impozitele noi din agricultură… În iarna aceasta aveam deja cu 100.000 de şomeri mai mult, ca în iarna trecută. PDL a plătit politic pentru că a tăiat din salariile bugetarilor, dar nu i-a concediat, că a ales să sprijine investiţiile şi mediul economic, pentru a putea menţine în vremuri de criză locuri de muncă care să aducă venituri bugetului de stat şi de aici să fie redistribuite spre salarii în sistemul bugetar, pensii, educaţie, sănătate sau asistenţă socială. Sunt curios daca guvernul USL reduce 200.000 de funcţionari publici din administraţie, unde se vor angaja aceştia? Mediul privat nu prea are loc să îi primească! Regionalizarea trebuie să treacă prin referendum, ca şi modificarea Constituţiei, care iar se face cu spatele la cetăţean. Ori, ei speră că purtaţi încă de valul care le-a adus câştigarea alegerilor din decembrie 2012, să pună mâna pe şi mai multă putere.
– Nu putem încheia această discuţie, din care reiese că regionalizarea se discută şi se tranşează doar politic, fără câteva precizări referitoare la recenta dumneavoastră declaraţie privind disponibilitatea de a trece la un alt partid politic dacă aţi fi sigur că un astfel de gest ar contrabalansa înregimentarea în PNL a primarului Sibiului, Klaus Johannis şi ar da astfel o şansă reală municipiului Alba Iulia să devină reşedinţă de regiune. Declaraţia a stârnit numeroase comentarii din care s-a înţeles că… nu s-a înţeles prea mult. Puteţi face câteva precizări? Aveţi vreun partid în vedere?
– Cred că precizările sunt chiar necesare. Am văzut şi eu că unii nu au înţeles, iar alţii au înţeles, dar din adversitate politică încearcă să folosească acea declaraţie pentru a mă arăta cu degetul ca pe un trădător. Şi ştim cu toţii că „trădătorii” nu sunt persoane de încredere. Ei bine, eu spun aşa, pentru mine cei mai importanţi sunt albaiulienii şi oraşul căruia îi sunt primar de atâţia ani. Am dovedit prin tot ce am făcut că înainte de orice, interesul meu a fost pentru dezvoltarea oraşului. Doar cei rău intenţionaţi pot spune că Alba Iulia nu s-a dezvoltat din punct de vedere edilitar în toţi aceşti ani. S-au făcut eforturi din partea tuturor, a cetăţenilor şi a administraţiei şi e păcat să pierdem acum. Numai un naiv poate crede că mişcarea cu Johannis nu are mai multe ţinte. Liberalii îşi întăresc poziţiile în Transilvania, iar preţul plătit este favorizarea Sibiului în competiţia pentru stabilirea reşedinţei de regiune. Johannis este un primar care, ca şi mine, ar face totul pentru oraşul lui. M-aţi întrebat dacă am vreun partid în vedere. Eu am în vedere acum Partidul Democrat Liberal, dar dacă ar fi să facem o construcţie ipotetică, pornind de la premisa că liberalii au făcut o mutare importantă şi inteligentă, care este concluzia logică? Ce aş putea face, o mişcare de acelaşi calibru? Săgeţile liberalilor ţintesc Sibiul, Johannis guvernator de regiune. Reprezentanţii lor din Alba Iulia au admis deja public acest fapt, iar declaraţiile primarului din Sibiu sunt clare în acest sens. „Sunt un pic între poziţia de prim-vicepreşedinte al partidului şi primar. Dar ca şi primar v-am spus şi rămân la ideea asta, că Sibiul este un candidat foarte bun (…). Sper ca sibienii să înţeleagă că este o mişcare pe care am gândit-o pentru Sibiu, şi nu împotriva Sibiului. Sper să înţeleagă că nu mă voi îndepărta nici de Sibiu, nici de sibieni”, a declarat Johannis, care a adăugat că va face tot ce poate pentru ca Sibiul să devină capitala regiunii. Decizia privind regionalizarea se va lua politic. Johannis nu vrea, nu luptă să fie guvernator de regiune la Alba Iulia, Johannis luptă să fie guvernator la Sibiu, iar primul front deschis este cu administraţia din Braşov. Cu colegii săi liberali din Alba şi Alba Iulia a cam încheiat deja socotelile. Sper să revină la realitate şi ei. Albaiulienii şi locuitorii judeţului Alba nu pot fi prostiţi, dar nici trădaţi, cum se pare că s-a întâmplat deja.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Publicitate
Click pentru a comenta

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Din Județ

PROGRAM de 1 Decembrie 2022, ZIUA NAȚIONALĂ, la Alba Iulia: PARADĂ militară, concerte și foc de artificii | teiusinfo.ro

Publicat

în

PROGRAM de 1 Decembrie 2022, ZIUA NAȚIONALĂ, la Alba Iulia: PARADĂ militară, concerte și foc de artificii | teiusinfo.ro

De Ziua Națională a României, pe data de 1 decembrie, Alba Iulia, se îmbracă în haine de sărbătoare, o sărbătoare a românilor de pretutindeni. La fel ca în fiecare an Mecca românească îi așteaptă cu brațele deschise pe toți cei care simt și iubesc românește.

PROGRAM de 1 Decembrie 2022, ZIUA NAȚIONALĂ, la Alba Iulia: PARADĂ militară, concerte și foc de artificii

24 NOIEMBRIE 2022

19.00 Stradivarius Opera – Dragostea pentru muzică ne unește sufletele
Recital pian și vioară – Andreea și Răzvan Stoica
Casa de Cultură a Studenților
Acces liber pe bază de invitație – în limita locurilor disponibile

25 NOIEMBRIE 2022

17.00 Artă și Istorie – Arc peste timp – Episcopul Unirii, Cardinalul Iuliu Hosu
Expoziție cu obiecte rare care i-au aparținut Cardinalului Iuliu Hosu
Muzeul Principia
*Eveniment organizat în parteneriat cu ALZIAR, Biserica Română unită cu Roma, Greco-Catolică și Asociația „Casa Colecțiilor” Turda

18.00 Tabăra internațională de pictură cu tema: „Artă în Cetatea Alba Carolina”, ediția I
Vernisaj
Galeriile Municipale de Artă

26 NOIEMBRIE 2022

11.00 Crosul Unirii – ediția a 53-a
Șanțurile Cetății Alba Carolina – Piața Amfiteatrului

29 NOIEMBRIE 2022

14.00 Din Alba Iulia, mesaje pentru România
Proiect educativ
Muzeul Principia
Acces liber – în limita locurilor disponibile

18.00 Theotokos – 35 ani
Concert aniversar
Casa de Cultură a Sindicatelor
Acces liber pe bază de invitație – în limita locurilor disponibile
*Eveniment organizat în parteneriat cu Centru de Cultură „Augustin Bena”

30 NOIEMBRIE 2022

09.30 Ceremonie militară de depunere de coroane și jerbe de flori
Statuia lui Ion I.C. Brătianu
*Eveniment organizat în parteneriat cu MAPN și Instituția Prefectului Județul Alba

10.00 Ceremonie militară de depunere de coroane și jerbe de flori
Statuia lui Iuliu Maniu
*Eveniment organizat în parteneriat cu MAPN și Instituția Prefectului Județul Alba

11.00 Ceremonie militară de depunere de coroane și jerbe de flori
Statuia lui Mihai Viteazul
*Eveniment organizat în parteneriat cu MAPN și Instituția Prefectului Județul Alba

11.30 Ceremonie militară de depunere de coroane și jerbe de flori
Statuile Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria
*Eveniment organizat în parteneriat cu MAPN și Instituția Prefectului Județul Alba

12.00 Arborarea Drapelului Național al României
Piața Tricolorului, esplanada Catedralei Încoronării
*Eveniment organizat în parteneriat cu MAPN, Instituția Prefectului Județul Alba și Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia

19.00 Gala Operetei Românești
Spectacol
Casa de Cultură a Sindicatelor
Acces liber pe bază de invitație – în limita locurilor disponibile

19.00 Enescu – Spirit redescoperit
Concert
Parohia Greco-Catolică Alba Iulia, cu hramul Spiritul Sfânt – Tolstoi
Acces liber în limita locurilor disponibile
*Eveniment organizat în parteneriat cu Biserica Română unită cu Roma, Greco-Catolică

1 DECEMBRIE 2022

11.00 Primirea Soliilor din Cetățile de Scaun
Reconstituire istorică
Piața Cetății

12.00 Te Deum
Catedrala Încoronării
*Eveniment organizat în parteneriat cu Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia

12.30 Tricolor pe cer – foc de artificii de zi
Catedrala Încoronării

13:40 Ceremonie militară de depunere de coroane și jerbe de flori
Monumentul Unirii
*Eveniment organizat în parteneriat cu MAPN și Instituția Prefectului Județul Alba

14:00 Ceremonie militară dedicată Zilei Naționale a României
Bulevardul 1 Decembrie 1918
*Eveniment organizat în parteneriat cu MAPN și Instituția Prefectului Județul Alba

14:45 Marea Unire a bucătarilor
Masa populară
Piața Cetății / Curtea Universității “1 Decembrie 1918” Alba Iulia

15:00 Citirea Rezoluției Adunării Naționale de la Alba Iulia și Rugăciune de mulțumire
Monumentul Unirii
*Eveniment organizat în parteneriat cu Biserica Română unită cu Roma, Greco-Catolică

17.00 Phoenix – Povestea
Proiecție de film, cu participarea fondatorului Nicolae Covaci
Casa de Cultură a Studenților
Acces liber pe bază de invitație – în limita locurilor disponibile

18.00 Pornirea iluminatului de sărbători
Latura de Vest a Cetății Alba Carolina

19.00 Irina Rimes X Damian Drăghici X Surorile Oșoianu, Zdob și Zdub
Concerte
Piața Cetății – scenă

22.00 La mulți ani, România!
Spectacol de artificii
Piața Cetății – scenă

7 DECEMBRIE 2022

18.00 „O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale – Teatru
Cu Adrian Temișan, Monica Davidescu, Adrian Nartea, Ovidiu Cuncea, Monica Odagiu, Cosmin Vijeu, Radu Ștefan Bănică; regia Alexandru Nagy; o producție a Companiei de Teatru „Concordia”
Casa de Cultură a Studenților
Acces liber pe bază de invitație – în limita locurilor disponibile

*programul activităților poate suferi modificări


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Din Județ

Prognoza meteo pentru iarna 2022-2023. Cum va fi VREMEA în România | teiusinfo.ro

Publicat

în

Prognoza meteo pentru iarna 2022-2023. Cum va fi VREMEA în România | teiusinfo.ro

Iarna 2022-2023, se pare că va fi influențată de vortexul polar care se formează cu repeziciune, însă monmentan veștile pe care le dau meteorologii sunt bune. Temperaturile vor scădea treptat până la finalul anului, iar în noiembrie ar trebuie să avem un peisaj de iarnă în România. Primii care vor avea parte de iarna vor fi cei care locuiesc în zonele montane.

România ar putea avea parte de o iarnă blândă

ANM anunțase deja că vremea se va răci brusc spre finalul lunii septembrie, iar la munte sunt posibile chiar ninsori. Vortexul polar influențează vremea din SUA și Europa, astfel că meteorologii îl monitorizează cu mare atenție în fiecare an.

După ce au studiat cu atenție acest vortex în formare, meteorologii par să aibă vești bune pentru români și pentru europeni: iarna va fi blândă. Prognozele meteo pe termen mediu realizate de cele mai mari institute din Europa, Centrul European pentru Prognoze pe Termen Mediu și Serviciul Meteorologic al Regatului Unit, arată că iarna va fi cu puțină zăpadă și cu temperaturi peste medie.

Acest lucru ar putea crea probleme în agricultură, însă oamenii vor consuma mai puține resurse pentru a se încălzi, deci vor cheltui mai puțini bani.

Organizația Mondială de Meteorologie a atenționat, într-un comunicat, că la începutul iernii se va reactiva fenomenul „La Nina”, care produce temperaturi neobișnuit de scăzute ale apei de la suprafața Oceanului Pacific. Chiar dacă este departe de noi.

”Acest fenomen e relevant, ar putea însemna pentru partea de nord a Europei o iarnă mai blândă și cu precipitații mai multe, iar pentru iernile din țara noastră influențele sunt complexe, pentru că pot veni și dinspre regiunile nordice dar și dinspre Marea Mediterană mai multe precipitații”, a explicat și Florinela Georgescu, director ANM.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Din Județ

Când pică Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani | teiusinfo.ro

Publicat

în

Calendar creștin: Când cade Pastele ortodox 2023 și Paștele catolic 2023.  • Paștele 2023 | teiusinfo.ro

Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

Când cade Paștele ortodox și Paștele catolic în următorii ani: 2023, 2024, 2025, 2026, 2027, 2028, 2029, 2030

CÂND SE VA SĂRBĂTORII PASTELE 2023 și în următorii ani:

Când pică Paştele Ortodox în anii 2023, 2024, 2025, 2026, 2027, 2028, 2029, 2030

Paștele Ortodox 2023 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2024 – 5 mai
Paștele Ortodox 2025 – 20 aprilie
Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie
Paștele Ortodox 2027 – 2 mai
Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie
Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie

Citește și: Mesaje de Paște fericit. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor

Când cade Paştele Catolic între anii 2023, 2024, 2025, 2026, 2027, 2028, 2029, 2030

Paștele Catolic 2023 – 9 aprilie
Paștele Catolic 2024 – 31 martie
Paștele Catolic 2025 – 20 aprilie
Paștele Catolic 2026 – 12 aprilie
Paștele Catolic 2027 – 2 mai
Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie
Paștele Catolic 2029 – 8 aprilie
Paștele Catolic 2030 – 28 aprilie

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

POSTUL PAŞTELUI, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.

Citește și: Mesaje de Paste. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti

În general, preoţii şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca pe o instituţie de origine apostolică. În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică în vinerea şi sâmbăta de dinainte de Paşti, alţii trei, o săptămână sau chiar până la şase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus, în aceeaşi vreme, postul dura doar 40 de zile.

De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat după acel moment.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Din Județ

Când sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | teiusinfo.ro

Publicat

în

Floriile 2023: Floriile Ortodoxe 2023 sunt în 11 aprile, iar Floriile Catolice 2023 în 4 aprilie. Duminica Floriilor 2023 – obiceiuri | teiusinfo.ro

În Duminica Floriilor, românii ortodocși sărbătoresc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim, în ultima săptămână din viața Sa pământească.

Astfel, din această zi începe Săptămâna Patimilor. Mai exact, sărbătoarea Floriilor este ultima zi de fericire, întrucât, imediat după aceasta, intrăm în Săptămâna Patimilor.

Citește și: Mesaje de Florii • Urări de Florii • Felicitări de Florii care pot fi transmise prin SMS de Florii

CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE ORTODOXE 2023 și în următorii ani:

2023 – 11 aprilie
2024 – 28 aprilie
2025 – 13 aprilie
2026 – 5 aprilie
2027 – 25 aprilie
2028 – 9 aprilie
2029 – 1 aprilie
2030 – 21 aprilie

CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE CATOLICE 2023 și în următorii ani:

2023 – 4 aprilie
2024 – 21 aprilie
2025 – 6 aprilie
2026 – 29 aprilie
2027 – 18 aprilie
2028 – 2 aprilie
2029 – 24 martie
2030 – 14 aprilie

CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE PROTESTANTE 2023 și în următorii ani:

2023 – 4 aprilie
2024 – 21 aprilie
2025 – 6 aprilie
2026 – 29 aprilie
2027 – 18 aprilie
2028 – 2 aprilie
2029 – 24 martie
2030 – 14 aprilie

CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE REFORMATE 2023 și în următorii ani:

2023 – 4 aprilie
2024 – 21 aprilie
2025 – 6 aprilie
2026 – 29 aprilie
2027 – 18 aprilie
2028 – 2 aprilie
2029 – 24 martie
2030 – 14 aprilie

Ce semnificație are duminica Floriilor

Duminica Floriilor sau a Stâlpilor este una dintre cele 12 sărbători împărătești din cursul anului bisericesc. Sărbătoarea este primită cu mare fast, întrucât simbolizează Intrarea Domnului în Ierusalim, orașul unde a început să fie celebrată. Această duminică îi pregătește pe credincioși de biruința lui Hristos asupra zilei de duminică care urmează, ziua Învierii. Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare”, după cele 40 de zile de post.

Citește și: Când pică Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani

Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl petrec pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere, a explicat pentru Mediafax, părintele Constantin Stoica.

Cu o zi înainte de această sărbătoare este sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hristos îndeplinește o altă minune și îl învie pe Lazăr, la patru zile de la moarte.

După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim.

Tradiții de duminica Floriilor

Una dintre cele mai cunoscute tradiții este a ramurilor de salcie. Credincioșii duc ramurile la biserică, în dimineața de duminică, unde vor fi sfinție de către preot. După terminarea slujbei fiecare participant va lua crenguțe de salcie acasă, pe care le va păstra într-un loc curat, de regulă lângă o icoană.

Această salcie se consideră că are puteri nebănuite și în vreme de necaz sau boală va fi de ajutor celui care o folosește.

Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic și măslin, ramuri cu care Mântuitorul a fost întâmpinat la intrarea in Ierusalim.

Citește și: Ce nume sunt sărbătorite de Flori, în Duminica Floriilor

În ziua de Florii, multe gospodine coc atâtea pâini câți membrii are familia, însă sunt diferite, în funcție de vârstele celor din familie. Pâinile se împletesc din aluat de grâu și sunt ornate cu figurine sau cruci din același aluat. Pâinile se vor da de pomană celor săraci pentru a fi feriți de probleme și necazuri.

Altă tradiție a acestei sărbători este aceea că fetele să fiarbă apă cu busuioc. Fetele merg la miezul nopții să fiarbă apa și să o pregătească pentru a se spăla pe cap cu ea a doua zi, pentru a avea un păr frumos și strălucitor. Această apă o pun apoi la rădăcina unui păr înflorit, spunând: “Cât de frumos e părul înflorit, așa de frumoasă să fiu și eu; cum se uită oamenii la un păr înflorit, așa să se uite și la mine!”

Superstiţii de Florii legate de vreme

Duminica de Florii se spune că aduce veşti despre cum va fi vremea de Paşte sau cum va fi timpul în vara care va urma. Aşa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. De asemenea, dacă până la Florii cântă broaștele, atunci vara va fi frumoasă.

Vara, când vremea este urâtă, se pun mâţişori pe foc, pentru ca fumul acestora să alunge trăsnetele şi fulgerele. Nu se munceşte în această zi, iar masa trebuie să fie întinsă tot timpul.

Obiceiuri de Florii

De Florii se mănâncă peşte, aceasta fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri. Biserica ortodoxă dă dezlegare la pește, pentru că se spune că în această zi Iisus ar fi cerut să mănânce pește. În popor se spune că peștele consumat în această zi are puteri tămăduitoare și cine mănâncă se va lecui de orice boală.

În jur de 1, 5 milioane de români își sărbătoresc onomastica. Dintre cei sărbătoriţi, aproape 900.000 sunt femei, arată statisticile. Cele mai întâlnite nume la femei sunt Viorica, Florentina, Florica. Sunt și românce cu nume mai rare, precum Garofiţa, Micşunica, Panseluţa sau Crizantema.

Citește și: Obiceiuri de Florii •  Superstiţii de Florii • Tradiţii de Florii

La bărbați sunt sărbătoriți cei care poartă numele de Florin, Viorel, Florian, cel mai des întâlnite, precum și cei botezați Trandafir, Bujor, Mărgărit sau Crin.

Tradiția spune că așa cum va fi vremea de Florii, tot așa va fi și în prima zi de Paște.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administratie

Stiri din zonă

Stiri din Alba

Politica

Stirea ta

Societate

Sport

Publicitate

Economie

Articole Similare

teiusinfoinfo, stiri teius, informatii teius