Din Județ
Mircea Hava: Regionalizarea? Un demers politicianist, făcut pe genunchi, în detrimentul cetăţenilor!
Interviu cu Mircea Hava, primarul municipiului Alba Iulia
– Domnule primar, spaţiul public este dominat de un subiect care „le bate” pe toate celelalte – regionalizarea. Credeţi că este o necesitate?
– Trebuie să găsim formula corectă pentru a ne prezenta mai bine interesele. Mă refer la comunităţi. Regionalizarea este o cale, nu o impunere. Şi nicidecum o temă politică de propagandă! Aşa cum pare azi! Este adevărat că o comunitate mai mare are mai multe şanse să fie ascultată atunci când cere ceva, are mai multe şanse să promoveze proiecte mari şi să-i fie acceptate, are mai multe oportunităţi. Acest adevăr a fost însă tradus eronat pentru populaţie, căreia i s-a spus că regionalizarea este o cerinţă a Uniunii Europene. Nu este adevărat. Suntem prea des minţiţi că UE ne cere una sau alta. Uniunea Europeană nu impune forma de organizare a unui stat. Uniunea Europeană cere, eventual, ca orice organizaţie care dă nişte bani, ca beneficiarii proiectelor finanţate să fie cât mai mulţi. Asta ar putea fi legătura dintre regionalizare şi Uniunea Europeană. Dar au existat şi pe exerciţiul bugetar 2007-2013 proiecte interjudeţene şi chiar regionale. Nu mai spun de cele judeţene, cum este cel derulat de Asociaţia Apa Alba prin care se extinde reţeaua de apă potabilă şi canalizare din judeţ şi se rezolvă problema staţiilor de epurare din mai multe oraşe, ori proiectul derulat de Asociaţia Intercomunitară Salubris şi Consiliul Judeţean Alba, prin care se creează un sistem de gestiune a deşeurilor pe teritoriul întregului judeţ Alba. La ambele asociaţii sunt preşedinte şi cunosc modul în care au fost construite atât asocierile, cât şi proiectele lor aflate în implementare. Cum spuneam, regionalizarea este o cale de promovare a unor astfel de proiecte mari. De aici însă şi până la graba asta este cale lungă. După părerea mea, România nu este pregătită acum pentru regionalizare. România are nevoie de regionalizare, dar nu făcută pe genunchi. Mai mult, oficiali ai Uniunii Europene ne-au transmis că acum este prea târziu să ne mai apucăm de regionalizare numai pentru atragerea banilor din exerciţiul bugetar european 2014-2020 pentru că nu vom avea timp să viabilizăm instituţiile care să funcţioneze corect. Şi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici a declarat recent că elaborarea drafturilor de programe operaţionale şi alocările de fonduri pentru exerciţiul bugetar 2014-2020 pentru programul REGIO se vor face pe structura regională existentă acum pentru că orice altă abordare ar însemna pierderea fondurilor. Deci despre ce vorbim? Dacă, totuşi, pentru absorbţia fondurilor europene s-ar face regionalizarea atunci instituţiile de contractare, monitorizare, control sunt deja la Alba Iulia. Specialiştii lor sunt aici! Ei lucrează de mai bine de 12 ani aici! O decizie politică înţeleaptă izvorâtă din necesitatea accesării fondurilor din viitorul exerciţiu financiar al UE ar lăsa la Alba Iulia capitala de regiune.
– Domnul Liviu Dragnea chiar a spus că aparatul funcţionăresc al actualelor ADR-uri va fi folosit pentru administrarea regiunilor.
– Dacă ar fi aşa, eu aş saluta o astfel de măsură. Dar vedeţi că există numeroase acţiuni, chiar şi cea cu domnul Johannis, care contrazic ideea aceasta promovată de cei de la PSD. Se fac tot felul de regionalizări de instituţii, am în vedere acţiunea domnului Nicolăescu, de exemplu, cu reorganizarea DSP-urilor, care trag spre stabilirea reşedinţei în alte oraşe decât în cele în care sunt sediile ADR-urilor. Vedem că atunci când vine vorba de regionalizare şi de gestionarea banilor care vin de la Uniunea Europeană nu prea este înţelegere în USL. Eu optez pentru varianta în care ADR-urile primesc personalitate juridică şi pe structura lor se construieşte viitoarea administraţie regională. Ar fi un mare atu pentru Alba Iulia. Noi nu avem aici numai ADR-ul Regiunii 7 Centru, ci avem şi Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Agenţia de Plăţi pentru Dezoltare Rurală şi Plăţi Centru, adică mulţi oameni pregătiţi care ştiu ce e de făcut pentru atragerea şi gestionarea fondurilor europene. Am avea şi spaţiile necesare pentru sediile acestor structuri extinse. Dar este tot atât de adevărat că sunt oraşe puternice în regiune care au tras şi vor trage în continuare pentru mutarea ADR. Şi tot atât de adevărat este că sunt politicieni cărora nu le pasă că lasă peste noapte sute, poate chiar mii de oameni pe drumuri, doar de dragul mutării unor instituţii în alte oraşe. Dacă acest lucru se va întâmpla, vor pleca toţi angajaţii instituţiilor regionale din Alba Iulia? Îi vedeţi pe toţi mutându-se sau făcând naveta în alt oraş? V-am dat doar un exemplu de aspect al regionalizării care nu se discută. Or, eu asta reproşez actualilor guvernanţi, lipsa de transparenţă, faptul că nu informează corect populaţia şi cu aspectele mai puţin plăcute ale regionalizării.
– Dar poate că vom avea totuşi câştig de cauză.
– Să dea Dumnezeu! Albaiulienii merită asta, acest oraş merită asta. S-au înşirat toate argumentele pentru care Alba Iulia ar merita să-şi recâştige rolul istoric important pe care l-a avut şi nu vreau să le repet. Dar jocurile se fac altfel. Liberalii l-au propulsat pe primarul Sibiului în poziţia de prim-vicepreşedinte, adică al doilea om în PNL. De ce-or fi făcut asta? De dragul lui Johannis? Nu, au făcut-o, repet, pentru a-şi întări prezenţa în Transilvania şi sunt convins că i-au promis sprijin pentru dezvoltarea Sibiului. Ce cale mai bună ar fi decât stabilirea reşedinţei de regiune acolo? Sigur că are şi Alba Iulia liberalii ei, dar din păcate pentru noi, ei nu sunt prea agreaţi la Bucureşti, indiferent ce încearcă să ne spună. Mişcarea a fost atât de surprinzătoare încât PSD este fără replică, iar această atitudine a social-democraţilor ne spune că Transilvania a fost lăsată influenţei liberalilor. Cum spuneam, păcat că liberalii noştri nu sunt poziţionaţi favorabil în raport cu Crin Antonescu. Klaus Johannis în schimb, este şi veţi vedea că liberalii de la centru, cei care decid, vor trage în favoarea Sibiului. Sunt convins în acelaşi timp că nici PSD nu şi-a spus ultimul cuvânt! Să vedem cine pierde şi cine câştigă din cearta lor! Oricum, nici unii, nici alţii nu au început abordarea regionalizării ca la carte. Nu au informat populaţia, nu au evaluat care e nivelul aşteptărilor cetăţenilor de la regionalizare. Nu le-au explicat oamenilor şi nici nu par că vor să facă eforturi serioase în aces sens, de ce este util acest proces de regionalizare. Cum le afectează viitorul şi viaţa de zi cu zi?! De altfel, vedeţi că în primele sondaje referitoare la regionalizare, românii sunt mai degrabă reticenţi. Nu o cunosc, nu o înţeleg. S-ar putea, dacă tot aşa merg lucrurile, nici să nu o vrea. Ce să mai vorbim că la 8 luni înainte de a regionaliza România, ne lipsesc studiile de impact, analizele cost-beneficiu, cercetările ştiinţifice, analizele demografice, structura forţei de muncă şi nivelul de pregătire al acesteia! Concluziile acestora ar fi trebuit azi dezbătute de oameni de ştiinţă, societatea civilă, oameni de afaceri, sindicate. Dar ce mai contează părerea celor mulţi pentru unii politicieni care deja stabilesc în negocieri secrete capitale şi guvernatori? Cadrul legal care trebuie să însoţească regionalizarea ar fi trebuit deja să se afle în consultare publică. Ce instituţii înfiinţăm la nivel regional? Cum alegem puterea legislativă regională? În ce structură? Guvernator numit de guvern sau regiune? Ales? Pe cât timp? Impactul regionalizării asupra taxelor şi impozitelor locale, asupra finanţelor publice locale? Cam multe semne de întrebare şi răspunsuri zero pentru timpul rămas până la momentul anunţat al modificării Constituţiei, referendumului şi datei de regionalizare – 1 ianuarie 2014.
Vedeţi, sunt atâtea lucruri importante de dezbătut, de stabilit, dar politicienii Puterii se concentrează pe reşedinţele de regiune. Lucrurile nu au fost încă bătute în cuie şi nici Braşovul nu este un adversar de ignorat, chiar dacă s-a vorbit prea puţin despre el în ultima vreme. Toţi ne-am concentrat pe mişcarea liberalilor cu Sibiul, dar am uitat o declaraţie veche de vreo lună a unui lider local, dar influent al PSD, care spunea că se discută, ba chiar s-a decis deja, în laboratoarele PSD, ca reşedinţele de regiune să fie oraşele stabilite ca poli de dezvoltare: Iaşi, Braşov, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Ploieşti şi Constanţa. Liderul care a făcut această declaraţie are şi el un interes, este preşedintele CJ Prahova şi vrea desigur, ca reşedinţa pentru regiunea lui să fie la Ploieşti. În acest caz, regiunea noastră se alege cu Braşovul. E o abordare greşită! În contextul regionalizării, aceste oraşe bogate vor fi şi mai bogate, iar cele sărace, vor deveni şi mai sărace. Este şi un tip de gândire care contrazice principiile de bază ale funcţionării UE, respectiv ale alocării de bani de către instituţiile europene. De exemplu, subsidiaritatea. Lecţia europeană pe care eu am învăţat-o este că Europa doreşte reducerea decalajelor între regiunile puternic dezvoltate şi cele mai slab dezvoltate, respectiv reducerea dezechilibrelor în interiorul regiunilor. Actuala Regiune Centru are bogaţii ei – Braşovul, Sibiul sau Târgu Mureşul. Dacă aplicăm lecţia europeană a regionalizării şi nu vorbim teorii când e vorba de dezvoltarea regională echilibrată, de coeziune socială, de atragere de fonduri cu un număr mare de beneficiari, pentru proiecte majore, atunci Alba Iulia trebuie să fie capitala regiunii Centru.
– Poate că nu va fi doar o reşedinţă de regiune. Domnul Dragnea a afirmat că vor fi mai multe reşedinţe, una administrativă, alta ecomonică, alta culturală, una religioasă…
– Şi noi ce ne alegem, reşedinţa religioasă?! Mitropolia de care aparţinem este, culmea, la Sibiu! Mutăm mitropolia? Sau vom fi capitala culturală? Că tot vor unii asta cu atât sârg. Ce beneficii ne aduce un astfel de titlu? Câte instituţii deconcentrate ar rămâne aici în aceste condiţii? Una singură! Compensează ea celelalte pierderi de locuri de muncă? Oricum eu cred că nu vom avea parte de reşedinţe multiple. Chiar dacă, la început, ele vor fi aşa organizate, să fiţi siguri că reşedinţa administrativă va trage sforile în aşa fel încât în câţiva ani să mute toate deconcentratele în acelaşi oraş. Şi să vedeţi atunci dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu! O poveste. Întotdeauna politicienii urmăresc concentrarea puterii, nu dispersarea ei. Povestea asta cu reşedinţele multiple are un singur rol, de a adormi temerile că vor apărea decalaje mari în dezvoltarea oraşelor şi a zonelor din regiune. Dar decalajele vor apărea. Cel mai bine simt asta cetăţenii. Cei mai în vârstă îşi amintesc cum era Alba Iulia înainte de înfiinţarea judeţului Alba. Nu era nici reţea de apă potabilă, nici canalizare, nicio dezvoltare edilitară. Asta ne dorim? Eu nu, şi nici cetăţenii. Mă refer la cei pe care îi interesează acest lucru. Niciun stat care a făcut regionalizare nu a făcut-o peste noapte sau fără a-şi informa corect şi a-şi consulta cetăţenii. Doar la noi este această grabă!
– Care ar fi explicaţia pentru grabă?
– Din nou sunt nevoit să spun, interesele politice care au luat-o înaintea intereselor oamenilor de rând. Azi parcă regionalizarea se face pentru politicieni şi nu pentru cetăţeni! USL este acum pe cai mari şi încă nu s-a erodat încrederea populaţiei în ei, deşi au luat unele măsuri economice cu impact negativ asupra nivelului de trai, vor dispărea mii de posturi din sistemul bugetar, mediul privat nu este sprijinit, ci împovărat cu mai multe taxe, vedeţi doar impozitele noi din agricultură… În iarna aceasta aveam deja cu 100.000 de şomeri mai mult, ca în iarna trecută. PDL a plătit politic pentru că a tăiat din salariile bugetarilor, dar nu i-a concediat, că a ales să sprijine investiţiile şi mediul economic, pentru a putea menţine în vremuri de criză locuri de muncă care să aducă venituri bugetului de stat şi de aici să fie redistribuite spre salarii în sistemul bugetar, pensii, educaţie, sănătate sau asistenţă socială. Sunt curios daca guvernul USL reduce 200.000 de funcţionari publici din administraţie, unde se vor angaja aceştia? Mediul privat nu prea are loc să îi primească! Regionalizarea trebuie să treacă prin referendum, ca şi modificarea Constituţiei, care iar se face cu spatele la cetăţean. Ori, ei speră că purtaţi încă de valul care le-a adus câştigarea alegerilor din decembrie 2012, să pună mâna pe şi mai multă putere.
– Nu putem încheia această discuţie, din care reiese că regionalizarea se discută şi se tranşează doar politic, fără câteva precizări referitoare la recenta dumneavoastră declaraţie privind disponibilitatea de a trece la un alt partid politic dacă aţi fi sigur că un astfel de gest ar contrabalansa înregimentarea în PNL a primarului Sibiului, Klaus Johannis şi ar da astfel o şansă reală municipiului Alba Iulia să devină reşedinţă de regiune. Declaraţia a stârnit numeroase comentarii din care s-a înţeles că… nu s-a înţeles prea mult. Puteţi face câteva precizări? Aveţi vreun partid în vedere?
– Cred că precizările sunt chiar necesare. Am văzut şi eu că unii nu au înţeles, iar alţii au înţeles, dar din adversitate politică încearcă să folosească acea declaraţie pentru a mă arăta cu degetul ca pe un trădător. Şi ştim cu toţii că „trădătorii” nu sunt persoane de încredere. Ei bine, eu spun aşa, pentru mine cei mai importanţi sunt albaiulienii şi oraşul căruia îi sunt primar de atâţia ani. Am dovedit prin tot ce am făcut că înainte de orice, interesul meu a fost pentru dezvoltarea oraşului. Doar cei rău intenţionaţi pot spune că Alba Iulia nu s-a dezvoltat din punct de vedere edilitar în toţi aceşti ani. S-au făcut eforturi din partea tuturor, a cetăţenilor şi a administraţiei şi e păcat să pierdem acum. Numai un naiv poate crede că mişcarea cu Johannis nu are mai multe ţinte. Liberalii îşi întăresc poziţiile în Transilvania, iar preţul plătit este favorizarea Sibiului în competiţia pentru stabilirea reşedinţei de regiune. Johannis este un primar care, ca şi mine, ar face totul pentru oraşul lui. M-aţi întrebat dacă am vreun partid în vedere. Eu am în vedere acum Partidul Democrat Liberal, dar dacă ar fi să facem o construcţie ipotetică, pornind de la premisa că liberalii au făcut o mutare importantă şi inteligentă, care este concluzia logică? Ce aş putea face, o mişcare de acelaşi calibru? Săgeţile liberalilor ţintesc Sibiul, Johannis guvernator de regiune. Reprezentanţii lor din Alba Iulia au admis deja public acest fapt, iar declaraţiile primarului din Sibiu sunt clare în acest sens. „Sunt un pic între poziţia de prim-vicepreşedinte al partidului şi primar. Dar ca şi primar v-am spus şi rămân la ideea asta, că Sibiul este un candidat foarte bun (…). Sper ca sibienii să înţeleagă că este o mişcare pe care am gândit-o pentru Sibiu, şi nu împotriva Sibiului. Sper să înţeleagă că nu mă voi îndepărta nici de Sibiu, nici de sibieni”, a declarat Johannis, care a adăugat că va face tot ce poate pentru ca Sibiul să devină capitala regiunii. Decizia privind regionalizarea se va lua politic. Johannis nu vrea, nu luptă să fie guvernator de regiune la Alba Iulia, Johannis luptă să fie guvernator la Sibiu, iar primul front deschis este cu administraţia din Braşov. Cu colegii săi liberali din Alba şi Alba Iulia a cam încheiat deja socotelile. Sper să revină la realitate şi ei. Albaiulienii şi locuitorii judeţului Alba nu pot fi prostiţi, dar nici trădaţi, cum se pare că s-a întâmplat deja.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS
Sejururile sunt scurte și gradul de ocupare modest | teiusinfo.ro
Județul Alba, cu ai săi munți, cetăți și sate pitorești, rămâne un punct de atracție constant pe harta turismului românesc, însă datele oficiale pentru luna iunie 2025 arată că județul are în continuare un drum lung de parcurs pentru a ține pasul cu motoarele turistice ale Regiunii Centru.
Potrivit statisticilor, în unitățile de cazare din Alba (cele cu cel puțin 10 locuri de cazare) au fost înregistrați 26.903 turiști. Aceștia reprezintă 2,1% din totalul la nivel național, cifră care poate părea modestă dacă o comparăm cu marile centre turistice precum Brașov sau Sibiu, dar care arată totuși o prezență constantă.
Față de luna mai, numărul vizitatorilor a crescut cu 6,5% (adică 1.638 persoane în plus), semn că sezonul de vară începe să prindă avânt, însă comparativ cu iunie 2024 se remarcă o scădere de 4,1% (cu 1.160 persoane mai puțin).
Cei mai mulți dintre turiștii care au poposit în Alba au ales să doarmă în hoteluri (34,3% din total), semn că infrastructura modernă rămâne prima opțiune, dar nu lipsesc nici atracțiile mai intime și autentice. Mulți turiști au ales, în luna iunie, hoteluri Alba Iulia 4 stele lângă Cetate , ceea ce a adus o creștere a numărului de cazări față de luna precedentă
Pensiunile agroturistice au adunat un procent considerabil (24%), fiind dovada clară că tot mai mulți vizitatori vor experiențe legate de viața de la sat și de tradițiile locale. În același timp, apartamentele și camerele de închiriat au strâns 18,5% din preferințe, iar pensiunile turistice clasice-11,8%.
În iunie, s-au contabilizat 46.194 înnoptări, cu aproape 10% mai multe decât în luna mai, dar cu 5% mai puține față de anul trecut.
Durata medie a șederii a fost de 1,71 zile, adică sub două nopți, ceea ce sugerează că județul Alba rămâne în mare parte o destinație de weekend sau de scurtă vizită, spre deosebire de alte județe din regiune unde turiștii aleg să stea mai mult.
O altă cifră interesantă ține de profilul vizitatorilor: în iunie 2025, 79,5% dintre turiștii din Alba au fost români (21.377 persoane), iar străinii au reprezentat 20,5% (5.526 persoane).
În primele șase luni ale anului, Alba a adunat 108.479 turiști, ceea ce înseamnă o creștere de 2% față de aceeași perioadă din 2024. Dintre aceștia, 85,7% au fost români, iar 14,3% străini.
Cifrele arată că Alba rămâne o destinație mai degrabă internă, pentru publicul local și național, în timp ce atragerea unui număr mai mare de vizitatori din afara granițelor rămâne un punct sensibil. Tot mai mulți turiști aleg cazare Alba Iulia cu piscină și SPA, atrași de istoria orașului și de ofertele variate ale hotelurilor și pensiunilor
Gradul de ocupare a locurilor de cazare a fost de 20%, adică semnificativ mai mic decât media regională (25,9%) și mult sub media națională (30,1%).
Dacă privim însă la nivel regional, imaginea se schimbă radical: în Regiunea Centru formată din județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, au fost înregistrate în iunie 270.124 sosiri, ceea ce reprezintă 20,8% din totalul național.
Motorul principal rămâne Brașovul, care cu 105.555 turiști adună 39,1% din vizitatorii regiunii.
Sibiul se menține și el pe val, cu aproape 60.000 de turiști, iar Mureșul a depășit 46.000 de vizitatori. La polul opus se află Covasna, cu doar 13.391 turiști, dar cu o particularitate notabilă: durata medie a șederii a fost de 4,24 zile, cea mai mare din regiune și de peste două ori mai mare decât în Alba.
Această diferență arată că în timp ce unele județe atrag prin flux mare de turiști de scurtă durată, altele se bazează pe vizite mai lungi, care aduc beneficii economice mai consistente.
În privința tipurilor de cazare, Regiunea Centru arată o imagine echilibrată, dar cu predominanța hotelurilor, care însumează 56,3% din totalul sosirilor. Urmează apartamentele și camerele de închiriat (12,1%), pensiunile agroturistice (11,9%) și pensiunile turistice (10,9%).
În total, au fost înregistrate 512.499 înnoptări în iunie, adică 18% din totalul național. Aici hotelurile conduc detașat, cu 55,8% din înnoptări, urmate de pensiunile agroturistice (12,2%) și apartamente/camere de închiriat (12,1%).
În ceea ce privește durata medie a sejurului, la nivel regional aceasta este de 1,90 zile, deci mai lungă decât în Alba, dar încă sub potențialul pe care destinațiile montane și culturale l-ar putea oferi.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare confirmă și el discrepanțele din regiune: media pe Centru a fost de 25,9% în iunie, dar cu variații spectaculoase între județe.
Covasna a înregistrat un impresionant 41,7%, urmată de Mureș cu 33% și Sibiu cu 28,5%. Brașovul a avut 23%, Harghita 20,9%, iar Alba a rămas la coada clasamentului cu doar 20%.
Prin urmare, județul Alba se află la un nivel intermediar: atrage constant turiști, însă în principal pentru șederi scurte și cu un grad de ocupare modest.
Regiunea Centru, privită în ansamblu, are un turism diversificat, cu Brașovul ca principal magnet, Sibiul și Mureșul în creștere, iar Covasna ca exemplu de eficiență prin sejururi mai lungi.
Pentru Alba, provocarea rămâne să găsească modalități de a-i convinge pe turiști să rămână mai mult și să revină mai des.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWSCalendar creștin: Când cade Pastele ortodox 2026 și Paștele catolic 2026 • Paștele 2026 | teiusinfo.ro
Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.
Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”
Când cade Paștele ortodox și Paștele catolic în următorii ani: 2026, 2027, 2028, 2029, 2030
CÂND SE VA SĂRBĂTORII PASTELE 2026 și în următorii ani:
Când pică Paştele Ortodox în anii 2020-2030
Paștele Ortodox 2020 – 19 aprilie
Paștele Ortodox 2021 – 2 mai
Paștele Ortodox 2022 – 24 aprilie
Paștele Ortodox 2023 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2024 – 5 mai
Paștele Ortodox 2025 – 20 aprilie
Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie
Paștele Ortodox 2027 – 2 mai
Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie
Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie
Citește și: Mesaje de Paște fericit. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor
Când cade Paştele Catolic între anii 2020-2030
Paștele Catolic 2020 – 12 aprilie
Paștele Catolic 2021 – 4 aprilie
Paștele Catolic 2022 – 17 aprilie
Paștele Catolic 2023 – 9 aprilie
Paștele Catolic 2024 – 31 martie
Paștele Catolic 2025 – 20 aprilie
Paștele Catolic 2026 – 5 aprilie
Paștele Catolic 2027 – 28 martie
Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie
Paștele Catolic 2029 – 1 aprilie
Paștele Catolic 2030 – 21 aprilie
Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”
POSTUL PAŞTELUI, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.
Citește și: Mesaje de Paste. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti
În general, preoţii şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca pe o instituţie de origine apostolică. În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică în vinerea şi sâmbăta de dinainte de Paşti, alţii trei, o săptămână sau chiar până la şase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus, în aceeaşi vreme, postul dura doar 40 de zile.
De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat după acel moment.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWSFloriile 2026: Floriile Ortodoxe 2026 sunt în 5 aprile, iar Floriile Catolice 2026 în 29 martie. Duminica Floriilor 2026 – obiceiuri | teiusinfo.ro
În Duminica Floriilor, românii ortodocși sărbătoresc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim, în ultima săptămână din viața Sa pământească.
Astfel, din această zi începe Săptămâna Patimilor. Mai exact, sărbătoarea Floriilor este ultima zi de fericire, întrucât, imediat după aceasta, intrăm în Săptămâna Patimilor.
Citește și: Mesaje de Florii • Urări de Florii • Felicitări de Florii care pot fi transmise prin SMS de Florii
CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE ORTODOXE în următorii ani:
2024 – 24 martie
2025 – 13 aprilie
2026 – 5 aprilie
2027 – 25 aprilie
2028 – 9 aprilie
2029 – 1 aprilie
2030 – 21 aprilie
CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE CATOLICE în următorii ani:
2024 – 24 martie
2025 – 6 aprilie
2026 – 29 aprilie
2027 – 18 aprilie
2028 – 2 aprilie
2029 – 24 martie
2030 – 14 aprilie
CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE PROTESTANTE în următorii ani:
2024 – 24 martie
2025 – 6 aprilie
2026 – 29 aprilie
2027 – 18 aprilie
2028 – 2 aprilie
2029 – 24 martie
2030 – 14 aprilie
CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE REFORMATE în următorii ani:
2024 – 24 martie
2025 – 6 aprilie
2026 – 29 aprilie
2027 – 18 aprilie
2028 – 2 aprilie
2029 – 24 martie
2030 – 14 aprilie
Ce semnificație are duminica Floriilor
Duminica Floriilor sau a Stâlpilor este una dintre cele 12 sărbători împărătești din cursul anului bisericesc. Sărbătoarea este primită cu mare fast, întrucât simbolizează Intrarea Domnului în Ierusalim, orașul unde a început să fie celebrată. Această duminică îi pregătește pe credincioși de biruința lui Hristos asupra zilei de duminică care urmează, ziua Învierii. Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare”, după cele 40 de zile de post.
Citește și: Când pică Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani
Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl petrec pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere, a explicat pentru Mediafax, părintele Constantin Stoica.
Cu o zi înainte de această sărbătoare este sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hristos îndeplinește o altă minune și îl învie pe Lazăr, la patru zile de la moarte.
După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim.
Tradiții de duminica Floriilor
Una dintre cele mai cunoscute tradiții este a ramurilor de salcie. Credincioșii duc ramurile la biserică, în dimineața de duminică, unde vor fi sfinție de către preot. După terminarea slujbei fiecare participant va lua crenguțe de salcie acasă, pe care le va păstra într-un loc curat, de regulă lângă o icoană.
Această salcie se consideră că are puteri nebănuite și în vreme de necaz sau boală va fi de ajutor celui care o folosește.
Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic și măslin, ramuri cu care Mântuitorul a fost întâmpinat la intrarea in Ierusalim.
Citește și: Ce nume sunt sărbătorite de Flori, în Duminica Floriilor
În ziua de Florii, multe gospodine coc atâtea pâini câți membrii are familia, însă sunt diferite, în funcție de vârstele celor din familie. Pâinile se împletesc din aluat de grâu și sunt ornate cu figurine sau cruci din același aluat. Pâinile se vor da de pomană celor săraci pentru a fi feriți de probleme și necazuri.
Altă tradiție a acestei sărbători este aceea că fetele să fiarbă apă cu busuioc. Fetele merg la miezul nopții să fiarbă apa și să o pregătească pentru a se spăla pe cap cu ea a doua zi, pentru a avea un păr frumos și strălucitor. Această apă o pun apoi la rădăcina unui păr înflorit, spunând: “Cât de frumos e părul înflorit, așa de frumoasă să fiu și eu; cum se uită oamenii la un păr înflorit, așa să se uite și la mine!”
Superstiţii de Florii legate de vreme
Duminica de Florii se spune că aduce veşti despre cum va fi vremea de Paşte sau cum va fi timpul în vara care va urma. Aşa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. De asemenea, dacă până la Florii cântă broaștele, atunci vara va fi frumoasă.
Vara, când vremea este urâtă, se pun mâţişori pe foc, pentru ca fumul acestora să alunge trăsnetele şi fulgerele. Nu se munceşte în această zi, iar masa trebuie să fie întinsă tot timpul.
Obiceiuri de Florii
De Florii se mănâncă peşte, aceasta fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri. Biserica ortodoxă dă dezlegare la pește, pentru că se spune că în această zi Iisus ar fi cerut să mănânce pește. În popor se spune că peștele consumat în această zi are puteri tămăduitoare și cine mănâncă se va lecui de orice boală.
În jur de 1, 5 milioane de români își sărbătoresc onomastica. Dintre cei sărbătoriţi, aproape 900.000 sunt femei, arată statisticile. Cele mai întâlnite nume la femei sunt Viorica, Florentina, Florica. Sunt și românce cu nume mai rare, precum Garofiţa, Micşunica, Panseluţa sau Crizantema.
Citește și: Obiceiuri de Florii • Superstiţii de Florii • Tradiţii de Florii
La bărbați sunt sărbătoriți cei care poartă numele de Florin, Viorel, Florian, cel mai des întâlnite, precum și cei botezați Trandafir, Bujor, Mărgărit sau Crin.
Tradiția spune că așa cum va fi vremea de Florii, tot așa va fi și în prima zi de Paște.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWSDin Județ
Urări de Paște fericit: Mesaje și felicitări de Paștele ortodox și ”Hristos a Înviat” | teiusinfo.ro
Urări de Paște fericit: Mesaje și felicitări de Paștele ortodox și ”Hristos a Înviat” | teiusinfo.ro
Fie că alegi să le trimiți prin mesaj, rețelele de socializare ori prin viu grai, selecția de urări de Paște 2025 pe care ți le-am pregătit îți vor servi ca inspirație pentru a da mai departe o bucată din sentimentele pe care le nutrești pentru oamenii speciali din viața ta.
Mesaje de Paște
Să-ți exprimi dragostea folosind cuvinte mici poate fi dificil. De aceea, pentru momentele când nu ai inspirație, poți utiliza mesajele următoarele care vor aduce, de Paște, zâmbetul pe buzele celor la care te gândești. Le poți transforma și în simple urări, transmise prin intermediul telefonului, precum și la restrânsele întâlniri cu familia.
Iată ce mesaje de Paște poți trimite celor dragi:
Ce-am fi fost azi dacă nu ar fi fost El? Cunoaștem viața pentru că El a cunoscut moartea. Simțim bucuria pentru ca El a simțit tristețea. Suntem liberi pentru că Hristos a înviat!
Mi-aș dori să petrecem Sfintele Paște împreună, dar stiu că nu e posibil. Cu toate acestea, îți sunt alături cu suflet și sper ca speranța Învierii să ne aducă în curând alături. Hristos a Înviat!
În zi de sărbătoare, sper să-ți intre în casă liniștea și pacea. Minunea Învierii lui Iisus să dăinuie în inima ta, să-ți lumineze viața și să aducă renașterea speranței, bucuriei și căldurii. Paște fericit!
Anul acesta iepurașul o să vină la tine încărcat cu multe bunătăți și cu un plic ce conține sute de pupici și îmbrățișări de la mine. Hristos a Înviat! Paște liniștit!
Sper ca Paștele să-ți întărească încrederea și speranța că totul va fi bine. Hristos a Înviat!
Învierea Domnului Iisus Hristos o să-ți umple sufletul de lumină dacă lași să se întâmple asta. Ochii vor fi plini de lacrimile bucuriei, mintea de gânduri minunate și inima de sentimente de iubire. Paște fericit!
Paștele este promisiunea pe care Dumnezeu o reînnoiește în fiecare primăvara. Fie ca această sărbătoare să vă umple casa de râsete și multă voie bună! Hristos a Înviat!
Mai bine dau mesaje de Paște decât să fac cost suplimentar. Mi-am cheltuit tot salariul ca să umplu masa de bucate tradiționale. Poftă mare și Hristos a Înviat!
Urări de Paște
Hristos a înviat! Și asta se simte în orice are viață, în firul ierbii, în cântul păsărilor, în seninul cerului. Paște fericit!
Paște fericit! Îți doresc ca această zi să-ți aducă binecuvântări, dragoste, bucurie, pace și speranță. Te îmbrățișez! Hristos a Înviat!
Sper să obții orice îți dorești de Paștele acesta. Eu am reușit pentru că deja te am. Paște fericit!
Îmi faci inima să se bucure la fel ca un iepuraș delicios de ciocolată! Paște fericit!
Îți mulțumesc că ești prețiosul meu iepuraș. Te iubesc! Hristos a Înviat!
Îți doresc un Paște plin de bucurii și veselie!
Aduci atâta minune și bucurie în viața mea! De aceea ești iepurașul meu special. Paște fericit!
O singură dată pe an este Paștele, o zi deosebită, îmbogățită de aromele bucatelor tradiționale și parfumul florilor! Îți urez Paște fericit și plin de liniște!
Îmi doresc din tot sufletul ca Sfintele Sărbători Pascale să-ți întărească încrederea și speranța. Hristos a Înviat!
E atât de multă lumină în jur, pentru fiecare dintre noi. Lasă lumina să intre în sufletul tău și te vei simți cu adevărat împlinit/ă! Paște fericit!
Iisus Hristos a venit pe lume pentru a ne dărui viața, astfel încât fiecare dintre noi să se bucure de clipe minunate pe care le trăiește. Paște minunat!
Iisus nu ne poate uita, am fost încrustați cu toții în palmele mâinilor lui, spunea Lois Picillo. Nu-ți pierde speranța! Hristos a Înviat!
Domnul Iisus a înviat dăruindu-ne o viață nouă, pe care fiecare dintre noi ar trebui să o prețuim. Hristos a Înviat! Paște fericit alături de cei dragi!
Hristos a Înviat! Îți doresc ca sfânta sărbătoare a Învierii Domnului să-ți aducă încredere, lumină, iubire, speranță. Totul o să fie bine! Paște fericit!
Să ai parte de multă căldură în suflet și în cămin, bucurie în inimă, sănătate și dorință de muncă. Hristos a Înviat! Paște fericit alături de cei dragi!
Pomii înfloriți, mireasma florilor și ciripitul păsărilor șoptesc că a sosit Paștele. Sufletul să-ți fie cald atât în aceste zile de sărbătoare, cât și în fiecare zi a vieții tale. Paște fericit!
Bucuria vine din lucruri mărunte, iar dragostea față de frumos vine din trăirile noastre. Hristos a Înviat! Paște fericit alături de cei dragi ție.
Azi, in zi de sărbătoare sa coboare liniştea si pacea. Minunea invierii lui Iisus sa dainuie in inimile voastre, sa va lumineze viaţa si sa va aducă renaşterea credintei, sperantei, bucuriei cu bunătate şi căldura in suflete! Hristos a Înviat!
Urările speciale de Sărbătorile Pascale combinate cu veselia culorilor și iepurașii drăgălași vor aduce, cu siguranță, zâmbetele pe buzele celor apropiați inimii tale.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS
Peste 15 saci cu moloz rezultat din demolarea unor teracote și ambalaje PET, „abandonate” în zona din spatele depoului CFR din Teiuș
Poliția Locală Teiuș a depistat peste saci cu moloz rezultat din demolarea unor teracote și ambalaje PET în zona din...
Cuplurile din Teiuș, care în 2025 au împlinit 50 de ani de căsătorie neîntreruptă, premiate de autoritățile locale
Primăria Teiuș a organizat joi, 25 septembrie 2025, un eveniment special dedicat cuplurilor care au ajuns la frumoasa performanță de...
Între 17 și 23 septembrie 2025, traficul rutier va fi închis complet pe tronsonul cuprins între intersecția de la benzinăria Lukoil și sensul giratoriu
Primăria Teiuș anunță că în perioada 17 – 23 septembrie 2025, traficul rutier va fi închis complet între intersecția de...
Investiție de 3 milioane de lei în modernizarea rețelei de iluminat public, din orașul Teiuș
La Teiuș modernizarea iluminatului public intră într-o nouă etapă, după ce Primăria investește 3 milioane de lei pentru modernizarea rețelei...
Două persoane au fost rănite, după ce un autoturism a derapat și a ieșit în afara DN 1, la Sântimbru
Două persoane au fost rănite, sâmbătă dimineața, după ce un autoturism a derapat și a părăsit partea carosabilă a DN...
Bărbat de 50 de ani din Galda de Jos cercetat de polițiști, după ce a fost depistat în timp ce conducea băut, la Alba Iulia
Joi, 2 octombrie 2025, polițiștii Biroului Rutier Alba Iulia au fost sesizați, prin SNUAU 112, cu privire la faptul că...
AUR a câștigat Alegerile Parlamentare desfășurate duminică, 1 Decembrie 2024, în orașul Teiuș
Conform rezultatelor finale ale Alegerilor Parlamentare disputate ieri, 1 Decembrie 2024, AUR a obținut cele mai multe voturi în orașul...
Mirel Hălălai, primarul social democrat al orașului Teiuș: „Votez cu sufletul pentru comunitatea mea și cu inima deschisă pentru țară”
Mirel Vasile Hălălai, primarul social democrat al orașului Teiuș, a votat, la alegerile parlamentare, cu sufletul pentru comunitatea sa și...
Zeci de pești morți, după ce în apa râului Geoagiu au fost deversate ape netratate din stația de epurare a orașului Teiuș
Sute de pești morți au fost observați, astăzi, în apele râului Geoagiu, pe raza orașului Teiuș. Un cititor al teiusinfo.ro...
Un TIR a părăsit carosabilul și a ajuns în șanțul de pe marginea DN 1, la Sântimbru
Un eveniment rutier a avut loc astăzi, 24 februarie 2021, în zona localității Sântimbru, unde un TIR a părăsit carosabilul...
100 de elevi de la Liceul Teoretic Teiuș au participat sâmbătă, 20 septembrie 2025, la ziua de curațenie națională „Let’s Do It, Romania!”
100 de elevi ai Liceului Teoretic Teiuș s-au alăturat cu entuziasm campaniei naționale „Let’s Do It, Romania!”, cea mai amplă...
Nume care se sărbătoresc de Sfânta Maria | teiusinfo.ro
Ce nume se sărbătoresc de Sfânta Maria. Variante ale numelui Maria | teiusinfo.ro Aproximativ 2,2 milioane de români își serbează...
Locuri de muncă disponibile în orașul TEIUȘ, la data de 30 septembrie 2025
AJOFM Alba a transmis lista cu locurile de muncă disponibile, la data de 30 septembrie 2025, pe raza orașului TEIUȘ....
Locuri de muncă disponibile în comuna SÂNTIMBRU, la data de 30 septembrie 2025
AJOFM Alba a transmis lista cu locurile de muncă disponibile, la data de 30 septembrie 2025, pe raza comunei SÂNTIMBRU....
-
Mondenacum 2 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | teiusinfo.ro
-
Din Județacum 6 luni
Când pică Paștele ortodox și cel catolic în 2026, dar și în următorii ani | teiusinfo.ro
-
Actualitateacum 6 luni
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor care îşi sărbătoresc onomastica | teiusinfo.ro
-
Mondenacum 5 luni
Sfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | teiusinfo.ro
-
Mondenacum 5 luni
MESAJE DE 1 MAI 2025. SMS-uri, FELICITARI şi URĂRI care pot fi trimise de Ziua Internaţională a Muncitorilor | teiusinfo.ro
-
Actualitateacum 3 luni
URARI, FELICITARI și MESAJE de La mulţi ani de Sfântul Ilie 2025 | teiusinfo.ro
-
Actualitateacum 10 luni
MESAJE de SFANTUL ANDREI 2024. SMS-uri, urări și felicitări pe care le poți trimite celor care își sărbătoresc onomastica | teiusinfo.ro
-
Actualitateacum 5 luni
Ce nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena 2025 | teiusinfo.ro
