Rămâi conectat

Actualitate

Ioan Arion, primul martir al Marii Uniri, omagiat la Teiuş

Publicat

în

Ioan Arion martir Teius-omagiuÎn Staţia CFR Teiuş a avut loc în preajma marii sărbători a Unirii celei Mari un eveniment omagial dedicat stegarului Ioan Arion, primul martir al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

La manifestarea organizată de Primăria Teiuş au luat parte, alături de primarul Mirel Hălălai, consilieri locali, cadre didactice de la Liceul Teoretic din Teiuş, Dănuţ Hălălai – comisarul şef al Gărzii de Mediu Alba, angajaţi din cadrul Primăriei Teiuş, invitaţi, precum şi formaţiunea SVSU Teiuş, cea care a asigurat garda de onoare a ceremonialului, arborând drapele tricolore. În deschiderea manifestării, un sobor de preoţi a oficiat o slujbă în memoria stegarului Ioan Arion, împuşcat în gara din Teiuş, cu 95 de ani în urmă. Apoi, oficialităţile au depus coroane de flori în zona în care se află plăcuţa comemorativă care îi atenţionează pe trecători că aici, în urma cu 95 de ani, un erou al acelor vremuri a fost împuşcat de unguri, devenind martir al Marii Uniri. A vorbit despre Ioan Arion prof. Nicoleta Câmpean, amintind că, în urmă cu decenii, Nicolae Iorga spunea: “Istoria, care se putea crede că este o materie pe lângă celelalte, se învederează din ce în ce mai mult ca o necesitate. Da, cunoştinţa ei este o necesitate pentru conştiinţa umană şi pentru chibzuirea împrejurărilor şi pentru tragerea concluziilor şi pentru îndemn. Cu atât mai mult azi, când conştiinţa naţională reprezintă un factor hotărâtor în dezvoltarea statelor şi în evoluţia relaţiilor internaţionale, cunoaşterea istoriei în general, a celei a poporului nostru în special, trebuie să fie o prioritate. Iată de ce, împlinirea a 95 de ani de la făurirea Statului Naţional Unitar Român, la 1 Decembrie 1918, constituie un bun prilej de aducere aminte şi de reflectare asupra semnificaţiilor acestui eveniment din istoria noastră naţională, care a încoronat lupta de secole a românilor pentru unitate statală”. Elevii Liceului Teoretic din Teiuş au prezentat apoi un scurt moment artistic. Dintre versurile compuse atunci de Ovidiu Hulea, pe care fetele şi flăcăii le-au rostit atât la înmormântarea lui Ioan Arion, de la Alba Iulia, cât şi mai târziu, au fost aduse în atenţia invitaţilor doar câteva: “Nu mai plânge mamă dragă/Că mă plânge ţara-ntreagă…Numai eu zâmbesc acum/Cum tot merg pe albul drum/Că vedeam o ţara mare/Parcă mai n-avea hotare/Şi-n ea numai fraţi români/Dar nu robi, ci toţi stăpâni/Nu erau case sărace/Iar în inimi numai pace”. Primarul Mirel Hălălai a vorbit, la rândul său, despre rolul unirii şi l-a evocat pe marele martir Ioan Arion. “În oraşul înfăptuirii Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 se află mormântul lui Ioan Arion, ucis mişeleşte de garda maghiară, în drum spre Marea adunare ţinută la Alba Iulia. Azi, trebuie să ne îndreptăm recunoştinţa spre cei care au colaborat pentru ca Marea Unire să aibă loc”, a spus primarul Mirel Hălălai. La final, el a mulţumit gazdelor, şefului Staţiei CFR Teiuş, Ovidiu Marină, pentru sprijinul acordat în derularea evenimentului organizat în memoria martirului Ioan Arion.

Actualitate

Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou: Pluguşorul, Capra, umblatul cu Ursul, Sorcova. Cele mai frumoase obiceiuri din ţara noastră | teiusinfo.ro

Publicat

în

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou 2022 la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova | teiusinfo.ro

De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri  de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.

În satele bucovinene se obişnuieşte ca “mascaţii” să umble în ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se împarte în grupuri care merg din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou îşi intră în drepturi.

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova

Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, colind cu capra sau ţurca în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită “brezaia” (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

Capra se face dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.

Cercetătorii presupun ca dansul caprei, precum şi alte manifestări ale măştilor zoomorfe (caiutii – feciori travestiti in cai, turca – masca de taur), întâlnite în satele românesti la vremea Crăciunului provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renasterii divinităţii.

Citește și: MESAJE de Crăciun fericit! Urări și felicitări pe care le poți trimite celor dragi

Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un “ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul “puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.

De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.

În prima zi a noului an, se merge cu “Pluguşorul” şi cu “Sorcova”, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că cei care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine. plugusorul

În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi pleacă cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, “Pluguşorul” a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Pluguşorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, “Pluguşorul” este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

Aho, aho, ho-ho / Mâine anul se-noieste / Plugusorul se porneste / Si începe a brazda / Pe la case a ura / Iarna-i grea, omatu-i mare, Semne bune anul are / Semne bune de belsug / Pentru brazda de sub plug“, sunt primele versuri ale Pluguşorului, care tradiţional se cântă în ultima zi a anului.

Citește și: Mesaje de Anul Nou: FELICITARI și URARI frumoase pe care le puteți trimite prietenilor

De asemenea, o dată cu intrarea în Noul An, de Sfântul Vasile, este bine să se ureze pentru bunăstare, iar în acest sens “Sorcova” este cel mai cunoscut colind.

Sorcova este un substitut al divinităţii fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviţi viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, obiectul ritual cu care colindă copiii a început să fie realizat dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel. sorcova

Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucât va rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mişcării sorcovei.

Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timp ce rostesc textul: “Sorcova, vesela,/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!“, ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

Citește mai mult

Actualitate

Două persoane rănite, în urma unei coliziuni între două autoturisme petrecută pe DN 14B, în apropiere de Teiuș

Publicat

în

Un accident rutier a avut loc astăzi, 22 iulie 2021, în jurul orei 14.30, pe DN 14B, în apropiere de Teiuș.

Potrivit IPJ Alba ar fi vorba despre un accident rutier în care au fost implicate două autoturisme.

Din primele informații, două persoane sunt rănite. Traficul este îngreunat.

UPDATE: Ieri, 22 iulie 2021, în jurul orei 14.30, pe DN 14 B, la intersecția cu DJ 107B, în afara localității Mihalț,  un bărbat, de 47 de ani, din comuna Sântimbru, în timp ce conducea un autoturism, în direcția Blaj – Sântimbru, a intrat în coliziune cu o autoutilitară, condusă de un bărbat, de 31 de ani, din comuna Saschiz, județul Mureș.

În urma accidentului rutier, un bărbat, de 51 de ani, din Sântimbru, pasager în autoturism și conducătorul autoutilitarei, au suferit leziuni corporale și au fost transportați la spital.

Conducătorii auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Citește mai mult

Actualitate

COD ROȘU de INUNDAȚII pe râul Geoagiu, până la ora 15.00. SFATURI pentru cetățeni

Publicat

în

În dimineața zilei de astăzi, 20 iulie 2021, a fost emisă o avertizare prin serviciul RO Alert, de cod roșu de inundații, între orele 07.25 până la ora 15.00, pe Râul Geoagiu.

„PERICOL INUNDAȚII – COD ROȘU INUNDAȚII între orele 07.25 – 15.00 pe Râul Geoagiu. Respectați măsurile dispuse de autorități pentru a vă proteja. Nu folosiți podurile și căile rutiere expuse pericolului de inundație.

Nu traversați cursurile de apă prin locuri neamenajate. Dacă sunteți într-o zonă inundabilă: îndreptați-vă spre locurile de refugiu cele mai apropiate (zone înalte); opriți alimentarea cu energie electrică și gaze; pregătiți-vă pentru o eventuală evacuare din zona expusă pericolului. Informați și persoanele din vecinătate dvs., Adăpostiți animalele”, arată alerta emisă de către autorități.

Citește mai mult

Actualitate

Patru autovehicule, dintre care două autocamioane, implicate într-un accident rutier petrecut pe DN 1 lângă Teiuș

Publicat

în

Un accident rutier a avut loc astăzi, 19 iulie 2021, în jurul orei 17:40, pe DN 1, pe raza localității Teiuș.

Potrivit primelor informații, ar fi vorba despre un eveniment rutier în care au fost implicate 4 autovehicule, dintre care două autocamioane.

Încă nu se cunoaște dacă au fost rănite persoane în urma coliziunii.

UPDATE: Centrul InfoTrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române a anunțat, la ora 18.30, că se circulă pe un singur fir, dirijat, pe DN 1 Teiuș – Alba Iulia, la km. 393+900 de metri, din cauza unui accident rutier în care au fost implicate două autotrenuri și două autoturisme. Nu au fost înregistrate victime.

Citește mai mult

Actualitate

Administratie

Stiri din zonă

Stiri din Alba

Politica

Stirea ta

Societate

Sport

Economie

Articole Similare

teiusinfoinfo, stiri teius, informatii teius