Rămâi conectat

Actualitate

Duminică, 28 august: Cristian Florin Bota și Gabriela Mircea își lansează volumul „Personalităţi aproape uitate: Gheorghe Popa de Teiuş (1824-1867) şi familia sa, în viziunea lui Traian Terebenţiu (1927) şi cea actuală”

Publicat

în

bota-gh-teiusDuminică, 28 august 2016, Casa de Cultură din Teiuș va găzdui lansarea volumului „Personalităţi aproape uitate: Gheorghe Popa de Teiuş (1824-1867) şi familia sa, în viziunea lui Traian Terebenţiu (1927) şi cea actuală” aparținând autorilor Cristian Florin Bota și Gabriela Mircea. Evenimentul se va desfășura cu începere de la ora 12.40.

Vă prezentăm mai jos nota introductivă a cărții, realizată de primarul orașului Teiuș, dr. ing. Mirel Vasile Hălălai.

”În mod natural, când ni s-a prezentat posibilitatea editării unei astfel de lucrări, cum este cea de faţă, realizând cât de importantă pentru modelarea spirituală a actualilor locuitori ai oraşului Teiuş poate fi o astfel de apariţie editorială, înnoitoare (care prin noutatea configurării tematice poate stârni interesul cititorilor şi poate educa dintr-un punct de vedere insolit un public deosebit de larg şi divers, inclusiv ca eşantioane de vârstă sau poziţionare socială, ca îndeletniciri, preocupăti, orizont cultural, sensibilitate civică sau individuală etc.), acordul nostru de principiu a survenit fără nici o reţinere.

La aceasta a contribuit desigur mai vechea noastră colaborare, pe teme cultural-spirituale, fructuoasă, cu domnul Cristian Florin Bota, prim autor al acestui interesant, ca viziune, volum, pe care, iată, am considerat necesar să îl sprijinim – a câta oară îi acordăm credit acestui autor? –  pentru a vedea lumina zilei.

Locuitor al Teiuşului, economist de profesie, cunoscut publicului local prin apariţiile sale editoriale deosebit de agreate de ceilalţi locuitori ai acestei străvechi aşezări din inima Ardealului, care este Teiuşul, domnul Cristian Florin Bota se bucură de încrederea şi susţinerea noastră plenară, mai ales după ce, tot cu concursul nostru, sau al predecesorilor noştri şi al consiliului local al oraşului, a editat alte cărţi dedicate trecutului, deosebit de bogat, al acestei aşezări de referinţă, în care şi noi locuim, ca: Teiuşul de odinioară (2009, 2012); Colecţii şi colecţionari. Oameni şi locuri din Judeţul Alba. Colecţia Cristian Florin Bota (în colaborare cu Horia Ciugudean şi Ionela Mircea; 2011, 2015) – în cadrul căreia sunt valorificate şi vechi ilustrate, încărcate de istorie ale localităţii noastre; O cronologie a caselor de ajutor recirpoc din România (2013) – în cadrul căreia este reliefată şi activitatea de C. A. R. de la Teiuş, de-a lungul timpului, în mod cu totul remarcabil; Teiuş, gara amintirilor (în colaborare cu Valentin Ivănescu şi Marcel Oţoiu, 2014) – lucrare care a avut curajul să atace şi problematica istoriei feroviare a Teiuşului, în context naţional; O schiţă de istorie a Teiuşului. Cronologie. Secolele XIII-XXI (2015, 2016) şi creaţia domniei sale conţine şi o serie de alte şi alte lucrări, de specialitate, sau de popularizare a culturii şi istoriei de pe teritoriul Judeţului Alba etc.

Nu mai reamintesc activitatea domniei sale în calitate de preşedinte al despărţământului Teiuş-Stremţ „Ioan Neagoe” al Astrei, deosebit de susţinută şi dedicată publicului receptor din zona noastră etc.

De data acesta domnul Cristian Bota, doctorand al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, în colaborare cu doamna dr. Gabriela Mircea, ne-a solicitat sprijinul pentru editarea unei lucrări de popularizare a unor prea punţin cunoscute realităţi istorice legate de zona Teiuş-Stremţ, respectiv pe tema biografiei marelui luptător naţional Gheorghe Popa de Teiuş, din zona vechiului Partium (Galşa, Oradea, Arad etc.), a cărui familie a primit titlu şi confirmare de nobleţe cu particula „de Teiuş” şi a altor membri de vază ai acestei ilustre familii, unii strămutaţi ulterior, din nou în apropierea Ineului (respectiv, în principal, la Galşa), de unde veniseră în secolul al XVII-lea la Teiuş, alţii rămaşi să vieţuiască pe mai departe în aceeaşi zonă, a noastră, în care au fost împroprietăriţi, printr-o diplomă princiară din 1665, respectiv în perimetrul târgului Teiuş şi al „teritoriului” său, care se întindea şi înspre hotarul vechii aşezări Stremţ (sau Diod, cum era cunoscută în vechile documente) etc.

Desigur, conţinutul tematic al acestui nou volum, propus de domnul Cristian Florin Bota, în colaborare cu doamna Gabriela Mircea, şi calitatea lucrărilor anterioare ale celui dintâi menţionat, referitoare la Teiuş, ne-au determinat să nu avem nici cea mai mică reţinere, în a-i acorda, în continuare, girul nostru şi susţinerea integrală, din punctul nostru de vedere, de care avea nevoie.

Acordăm acest sprijin pentru a se putea face publice rezultatele deosebit de interesante şi înnoitoare, din punctul de vedere al cunoaşterii trecutului istoric, uneori palpitant, oricum reînviat într-o manieră originală, al acestei străvechi şi încercate localităţi, care a fost Teiuşul, propuse de autorii lucrării de faţă, cu convingerea că contribuim la educarea, îmbogăţirea spirituală şi delectarea prin cunoaştere aprofundată a istoriei locale, a publicului larg din zona Teiuş-Stremţ şi nu numai a sa, ci, chiar şi a specialiştilor (care pot găsi în lucrarea de faţă puncte de sprijin pentru cercetări istorice ulterioare) şi a unui public mai larg, la nivel naţional.

Această cunoaştere aprofundată a rădăcinilor noastre istorice va servi la modelarea interioară şi la consolidarea spiritului civic local, la cultivarea mândriei fireşti, că suntem urmaşii unor strămoşi exemplari, care, iată, au locuit, pe aceste coordonate spaţiale, înaintea noastră şi care pot consitui pentru noi modele demne de a fi urmate.

Totodată, cunoştinţele istorice, mai noi sau mai vechi, oricum reinterpretate într-o manieră înnoitoare, care reîmprostătează istoria şi o servesc, proaspătă, publicului amator de aşa ceva, puse, sau doar repuse, în circuit istoric actual de către cei doi autori amintiţi, au o respiraţie mai înaltă, dincolo de orizontul lor local, contribuind la mai buna cunoaştere, în general, la nivel naţional, a istoriei noastre, aşa cum reiese ea din surse bibliografice şi istorice, unele aproape uitate, sau din documente inedite, popularizate în premieră prin paginile acestei lucrări.

Iată de ce şi de data aceasta sprijinul nostru a fost integral şi de ce avem speranţa, deplină, că efortul nostru şi al autorilor, va avea efectul public scontat.

Îi felicităm pe autori şi aşteptăm, cu real interes, apariţia lucrării, pentru a o putea dărui, din nou – a nu mai ştim a câta oară – , locuitorilor oraşului Teiuş, ca un dar spiritual important, modelator de conştiinţe şi de justificată mândrie locală, pentru că oamenii actuali pot fi mai buni, doar dacă nu îşi uită trecutul realmente glorios şi plin de semnificaţii, pe care l-au avut, dar care este tot mai mult uitat, în special în vremurile actuale, când totul pare a se schimba vertiginos în jurul nostru (şi nu întotdeauna înspre bine).

Şi, pe baza acestui volum, putem şi noi, cu reală mândrie, afirma, că suntem urmaşi atât ai lui Gheorghe de Popa de Teiuş (contemporan al lui Avram Iancu), personalitate politică remarcabilă a vremii sale, cu vederi democratice şi naţionale progresiste, cât şi ai altor membri de vază ai acestei ilustre familii, rămaşi în continuare la Teiuş – Stremţ, dintre care se detaşează îndeosebi figura luminoasă, de slujitor al Bisericii Greco-Catolice a Blajului, a lui Iacob Popa, evocat, în mod special, ca termen de comparaţie biografică, în paginile lucrării de faţă, tocmai pentru a se pune în altă lumină, decât până acum, chipul celui menţionat îndeosebi prin intermediul lucrării de faţă.

Astfel, autorii volumului ne reînvie chipuri de luptători naţionali, remarcabili (şi contribuţia nemijlocită, practică, a lui Iacob Popa la realizarea României Mari a fost realmente importantă şi memorabilă etc.), oarecum uitate, nu atât la nivelul cunoaşterii istorice naţionale, ci, îndeosebi, la nivelul cunoaşterii locale, respectiv la cel al contemporanilor noştri trăitori în vremurile de acum la Teiuş şi Stremţ, unde în chip neîndoielnic strămoşii lui Gheorghe Popa de Teiuş (1824-1867) au trăit o vreme, ca rudele sale colaterale să îşi continue existenţa aici, pe aceste locuri, până în vremurile apropiate nouă.

Şi, desigur, ar fi deosebit de necesar şi util ca arborele genealogic al acestei ilustre familii nobile de români, din Teiuş, să poată fi refăcut (reconstituit) şi adus până la ziua de acum, pentru că urmaşi ai celor menţionaţi mai pot fi (probabil) reperaţi printre concetăţenii noştri, ceea ce este, în mod cert, motiv de suplimentară mândrie locală”.

 

Actualitate

Două persoane rănite pe DN 1, în urma unui accident rutier provocat de o femeie de 36 de ani din Teiuș

Publicat

în

Ieri, 27 iulie 2021, în jurul orei 09.00, pe DN 1, la km 388, în dreptul localităţii Sântimbru, o femeie, de 36 de ani, din Teiuş, în timp ce conducea un autoturism, în direcţia Teiuş – Alba Iulia, a intrat în coliziune cu un autoturism, condus de un bărbat, de 62 de ani, din Ocna Mureş.

În urma accidentului rutier, doi pasageri, respectiv, un minor, de 10 ani din primul autoturism şi o femeie, de 83 de ani din cel de-al doilea autovehicul, au suferit leziuni corporale uşoare şi au fost transportați la spital.

Conducătorii auto au fost testati cu aparatul alcooltest, rezultatele fiind negative.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

FOTO: ARHIVĂ

Citește mai mult

Actualitate

Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou: Pluguşorul, Capra, umblatul cu Ursul, Sorcova. Cele mai frumoase obiceiuri din ţara noastră | teiusinfo.ro

Publicat

în

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou 2022 la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova | teiusinfo.ro

De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri  de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.

În satele bucovinene se obişnuieşte ca “mascaţii” să umble în ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se împarte în grupuri care merg din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou îşi intră în drepturi.

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova

Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, colind cu capra sau ţurca în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită “brezaia” (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

Capra se face dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.

Cercetătorii presupun ca dansul caprei, precum şi alte manifestări ale măştilor zoomorfe (caiutii – feciori travestiti in cai, turca – masca de taur), întâlnite în satele românesti la vremea Crăciunului provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renasterii divinităţii.

Citește și: MESAJE de Crăciun fericit! Urări și felicitări pe care le poți trimite celor dragi

Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un “ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul “puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.

De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.

În prima zi a noului an, se merge cu “Pluguşorul” şi cu “Sorcova”, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că cei care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine. plugusorul

În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi pleacă cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, “Pluguşorul” a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Pluguşorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, “Pluguşorul” este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

Aho, aho, ho-ho / Mâine anul se-noieste / Plugusorul se porneste / Si începe a brazda / Pe la case a ura / Iarna-i grea, omatu-i mare, Semne bune anul are / Semne bune de belsug / Pentru brazda de sub plug“, sunt primele versuri ale Pluguşorului, care tradiţional se cântă în ultima zi a anului.

Citește și: Mesaje de Anul Nou: FELICITARI și URARI frumoase pe care le puteți trimite prietenilor

De asemenea, o dată cu intrarea în Noul An, de Sfântul Vasile, este bine să se ureze pentru bunăstare, iar în acest sens “Sorcova” este cel mai cunoscut colind.

Sorcova este un substitut al divinităţii fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviţi viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, obiectul ritual cu care colindă copiii a început să fie realizat dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel. sorcova

Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucât va rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mişcării sorcovei.

Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timp ce rostesc textul: “Sorcova, vesela,/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!“, ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

Citește mai mult

Actualitate

Două persoane rănite, în urma unei coliziuni între două autoturisme petrecută pe DN 14B, în apropiere de Teiuș

Publicat

în

Un accident rutier a avut loc astăzi, 22 iulie 2021, în jurul orei 14.30, pe DN 14B, în apropiere de Teiuș.

Potrivit IPJ Alba ar fi vorba despre un accident rutier în care au fost implicate două autoturisme.

Din primele informații, două persoane sunt rănite. Traficul este îngreunat.

UPDATE: Ieri, 22 iulie 2021, în jurul orei 14.30, pe DN 14 B, la intersecția cu DJ 107B, în afara localității Mihalț,  un bărbat, de 47 de ani, din comuna Sântimbru, în timp ce conducea un autoturism, în direcția Blaj – Sântimbru, a intrat în coliziune cu o autoutilitară, condusă de un bărbat, de 31 de ani, din comuna Saschiz, județul Mureș.

În urma accidentului rutier, un bărbat, de 51 de ani, din Sântimbru, pasager în autoturism și conducătorul autoutilitarei, au suferit leziuni corporale și au fost transportați la spital.

Conducătorii auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Citește mai mult

Actualitate

COD ROȘU de INUNDAȚII pe râul Geoagiu, până la ora 15.00. SFATURI pentru cetățeni

Publicat

în

În dimineața zilei de astăzi, 20 iulie 2021, a fost emisă o avertizare prin serviciul RO Alert, de cod roșu de inundații, între orele 07.25 până la ora 15.00, pe Râul Geoagiu.

„PERICOL INUNDAȚII – COD ROȘU INUNDAȚII între orele 07.25 – 15.00 pe Râul Geoagiu. Respectați măsurile dispuse de autorități pentru a vă proteja. Nu folosiți podurile și căile rutiere expuse pericolului de inundație.

Nu traversați cursurile de apă prin locuri neamenajate. Dacă sunteți într-o zonă inundabilă: îndreptați-vă spre locurile de refugiu cele mai apropiate (zone înalte); opriți alimentarea cu energie electrică și gaze; pregătiți-vă pentru o eventuală evacuare din zona expusă pericolului. Informați și persoanele din vecinătate dvs., Adăpostiți animalele”, arată alerta emisă de către autorități.

Citește mai mult

Actualitate

Administratie

Stiri din zonă

Stiri din Alba

Politica

Stirea ta

Societate

Sport

Economie

Articole Similare

teiusinfoinfo, stiri teius, informatii teius