Prin publicarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule publicată în Monitorul Oficial nr. 119 din 4 martie 2013, taxa auto a fost înlocuită oficial de timbrul de mediu.
Timbrul de mediu va fi plătit o singură dată atât pentru maşinile înmatriculate pentru prima dată în România, cât şi pentru cele care au fost înmatriculate, dar pentru care nu s-a plătit o astfel de taxă. Mai mult decât atât, timbrul de mediu va fi achitat, cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, şi de cei care au obţinut în instanţă restituirea taxei de poluare sau înmatricularea unui autoturism fără plata acesteia.
Din punctul nostru de vedere această dispoziţie contravine dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţia României care stipulează „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.” respectiv art. 6 alin. (1) Cod civil „Legea civilă este aplicabil pentru viitor şi nu are putere retroactivă”
Art. 6 alin. (5) stipulează faptul că „Dispoziţiile legii noi se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare”. Art. 6 alin. (2) stipulează faptul că „Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.”
(numai de nu se fi schimbat Codul civil şi principiile ce guvernează dreptul civil de la apariţia acestei OUG J )
Actul normativ, OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule publicată în Monitorul Oficial nr. 119 din 4 martie 2013 abrogând vechea lege care reglementa taxa de poluare (legea nr. 9/2012), precum şi normele sale de aplicare.
(o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului să abroge o lege? J – este neconstituţional!)
Potrivit art. 61 alin. (1) din Constituţia României „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”
Potrivit art. 73 alin. (1) din Constituţia României „Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare”
Legea este actul normativ, format din norme juridice, investite cu forţă juridică inferioară constituţiei însă superioară celorlalte norme juridice şi care reglementează relaţii sociale ce decurg din valorile sociale fundamentale (ex. Legea învăţământului care reprezintă o aplicare a valorii sociale constând în dreptul fundamental al educaţiei fiecărui individ).
Tipuri de legi: • legi constituţionale
• legi organice
• legi ordinare.
Legile constituţionale sunt cele care privesc revizuirea Constituţiei. După adoptarea ei de către Parlament, se supun aprobării cetăţenilor, prin referendum,la intrarea în vigoare devine parte integrantă a Constituţiei.
b) Legile organice sunt legi adoptate de Parlament în domeniile de importanţă vitală pentru funcţionarea statului şi care sunt strict enumerate în art.72 alin.3 din Constituţie. Astfel prin lege organică se reglementează:
• sistemul electoral,
• organizarea şi funcţionarea partidelor politice,
• organizarea şi desfăşurarea referendumului,
• organizarea Guvernului şi a Consilului Suprem de Apărare al Ţării,
• regimul stării de asediu şi al celui de urgenţă,
• infracţiunile, pedepsele şi regimul de executare a acestora,
• acordarea amnistiei sau a graţierii collective,
• organizarea şi fincţionarea Consilului Superior al Magistaturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi,
• statutul funcţionarilor publici,
• contenciosul administrative,
• regimul juridic general al proprietăţii şi moştenirii,
• regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele şi protecţia socială,
• organizarea generală a învăţământului,
• regimul general al cultelor,
• oraganizarea administraţiei locale, a teritorului, precum şi regimul general privind autonomia locală,
• modul de stabilire a zonelor economice exclusive,
• celelalte domenii pentru care, în Constituţie, se prevede adoptarea de legi ordinare.
Legea organică se adoptă prin votul majorităţii membrilor fiecărei camere legislative – Camera Deputaţilor şi Camera Senatului.
c) Legea ordinară – este adoptată de Parlament pentru a reglementa domenii sociale de importanţă mai redusă pentru care nu este necesară adoptarea unei legi organice. Legea ordinară se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi la şedinţa fiecărei camere legislative.
Potrivit art. 73 alin. (1) din Constituţia României „Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
Potrivit art. 78 alin. (1) din Constituţia României „Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.”
Potrivit art. 108 din Constituţia României alin.:
„(1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.
(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.”
Potrivit art. 108 din Constituţia României alin.:
„(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).
(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.”
În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, un act normativ cu puterea juridică a unei legi nu poate fi modificat sau abrogat decât de un alt act normativ de aceeaşi forță juridică, neputând pune sub semnul legii între lege și ordonanțele guvernului fără a se încălca principiul ierarhiei actelor juridice, și anume ca o lege organică să fie abrogat printr-o ordonanţă de Urgenţă a Guvernului. Abrogarea nu numai că este nejustificată, netemeinică dar se încalcă dispoziţiile Constituţiei Românie dar şi alte dispoziţii şi prevederi, în special prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Aspect asupra căreia sa pronunţat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, consfinţind nelegitimitatea abrogări unei legi printr-o ordonanţă de guvern. Drept urmare considerăm că în această materie avem autoritate de lucru judecat şi în consecinţă OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule publicată în Monitorul Oficial nr. 119 din 4 martie 2013 ce abrogă vechea lege care reglementa taxa de poluare (legea nr. 9/2012) este neconstituţional.
Ordonanţa de urgenţă nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule publicată în Monitorul Oficial nr. 119 din 4 martie 2013, stabileşte că, începând din 15 martie, timbrul de mediu va fi plătit, o singură dată, în următoarele situaţii:
Potrivit articolului 124 alin. (1) “Justiţia se înfăptuieşte în numele legii” trebuie coroborat cu art. 15 alin. (2) din Constituţia României care stipulează „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.” respectiv art. 6 alin. (1) Cod civil „Legea civilă este aplicabil pentru viitor şi nu are putere retroactivă”. Drept urmare considerăm că dispoziţiile Ordonanţa de urgenţă nr. 9/2013 mai sus invocate sunt fără efect asupra maşinilor înmatriculate sau proprietarilor care sunt în posesia unei sentinţe judecătoreşti de genul celor de mai sus descrise.
Sunt scutite de plata taxei de timbru de mediu maşinile înmatriculate în perioada 1 ianuarie 2007 – 1 iulie 2008 întrucât ele au fost supuse unei sarcini fiscale similare, respectiv la prima înmatriculare a acestora a fost achitată taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule în temeiul art. 214 ind. 1 – 214 ind. 3 Cod Fiscal.
De asemenea sunt scutite de plata taxei de timbru de mediu autovehiculele hibride sau electrice
Cum se calculeaza timbrul de mediu *
Timbrul de mediu perceput în urma dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă nr. 9/2013 se calculează pe baza unor criterii obiective ca tipul motorizării, capacitatea cilindrică, emisie de CO2 şi norma de poluare, luând în considerare şi anumite reduceri în funcţie de vechimea autoturismului şi rulajul mediu anul real al autovehiculului. Vechimea autovehiculului se calculează în funcţie de data primei înmatriculări a acestuia, iar când nu se poate face dovada datei înmatriculării autovehiculului, taxa se calculează în funcţie de anul fabricaţiei.
Pentru autoturismele cu norme de Euro 5 sau Euro 6, taxa pentru timbrul de mediu se calculează după formula:
Suma de plata = [(A x B x (100-C)]/100, unde:
A = nivelul emisiilor de CO2, exprimată în grame /km, menţionate în cartea de identitate a autovehiculului;
B= valoarea emisiilor de CO2, exprimată în euro/l gram km, prevăzută în anexa nr. 1;
C = cota de reducere a timbrului, prevazută în coloana 2 din anexa nr. 3;
Pentru autoturismele Euro 3 si Euro 4, formula de calcul a timbrului de mediu este:
Suma de plată = [(A x B x (100-C)]/100, unde:
A = nivelul emisiilor de CO2, exprimată în grame /km, menţionate în cartea de identitate a autovehiculului;
B= valoarea emisiilor de CO2, exprimată în euro/l gram km, prevăzută în anexa nr. 1 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie şi prevăzută în anexa nr. 2 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin comprimare;
C = cota de reducere a timbrului, prevazută în coloana 2 din anexa nr. 3;
Pentru autoturismele non-euro, Euro 1 sau Euro 2, valoarea taxei pe poluare va fi calculată după formula:
Suma de plata = = [(E x D x (100-C)]/100, unde:
C = cota de reducere a timbrului prevazută în coloana nr. 2 din Anexa nr. 2;
D = cilindreea – capacitatea cilindrică, exprimată în centimetri cubi, prevăzută în certificatul de înmatriculare a autovehiculului sau în cartea de identitate a autovehiculului;
E = timbrul de mediu, prevăzut în coloana nr. 3 din anexa nr. 4 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie şi prevăzută în coloana nr. 4 din anexa nr. 4 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin comprimare;
Exact ca şi în cazul taxei auto, suma de plată se va calcula în euro, dar va fi plătită în lei, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Pe anul 2013, cursul de schimb valutar utilizat este de 4,5223 lei/euro.
Timbrul de mediu se plăteşte de contribuabili într-un cont distinct deschis la Trezoreria Statului, pe numele Administraţiei Fondului pentru Mediu, iar dovada plăţii va fi prezentată cu ocazia înmatriculării sau transcrierii dreptului de proprietate.
* Cum se calculeaza timbrul de mediu – preluat de pe www.avocatnet.ro
avocat şi mediator, Seffer Laurenţiu Levente
Acest articol a fost citit de 425 ori
Ultimele comentarii