Rămâi conectat

Actualitate

Teiuşul renaşte, prin grija administraţiei locale

Publicat

în

mirel halalaiInterviu cu Mirel HĂLĂLAI, primarul oraşului – Aşa cum aţi promis la preluarea mandatului, oraşul Teiuş este readus la viaţă, prin grija administraţiei locale.

Care a fost cel mai important obiectiv aflat în atenţia dumneavoastră la început de an? – Ca la fiecare început de an, avem pe agenda primăriei multe proiecte. Spre exemplu, de curând am repartizat fondurile care fac parte din bugetul oraşului, care apoi a fost aprobat de consilieri. Vă mărturisesc cu sinceritate că este un buget de supravieţuire, de susţinere a proiectelor aflate în derulare. Se cuvine remarcat faptul că, în şedinţa de consiliu local, bugetul oraşului a obţinut votul tuturor consilierilor, care au înţeles că localitatea noastră are nevoie şi de activităţi curente, dar şi de investiţii. – Şi pentru că vorbeaţi de investiţii, care sunt cele mai importante lucrări derulate în oraşul Teiuş? – De la preluarea mandatului, am spus că voi schimba faţa oraşului şi îmi doresc să-mi respect această promisiune. Dintre investiţiile derulate aş aminti, pentru început, lucrările de modernizare şi reparaţii. S-au efectuat reparaţii pe strada Crişan, lucrări a căror valoare se ridică la 77.000 de lei. Au fost reparate trotuarele, rigolele şi pavajele în zona centrală şi tot aici a fost amenajat un sens giratoriu menit să fluidizeze traficul, fiind de asemenea relocată staţia de taxi. Demn de remarcat este faptul că, prin amenajarea zonei din vecinătatea bisericii ortodoxe, a crescut numărul locurilor de parcare. Aş aminti de asemenea lucrările de modernizare a Casei de Cultură a oraşului Teiuş, cele de la Căminul Cultural din Beldiu – şi tot aici am amenajat o expoziţie etnografică, din dorinţa ca obiceiurile şi tradiţiile zonei să fie păstrate cu sfinţenie. De altfel, astfel de expoziţii vor fi amenajate şi în celelalte localităţi care aparţin de oraşul Teiuş. Nu în ultimul rând, vreau să amintesc despre reparaţiile efectuate la aleea de acces la Biserica greco-catolică din Teiuş. Nu am uitat nici de şcoli, aici efectuându-se reparaţii la trotuare. Vrem să punem în valoare străzile şi monumentele istorice din localitate şi de aceea am realizat un sistem de iluminat ornamental în oraş. Aşa cum am mai spus, ne dorim ca valorile oraşului să fie promovate, să fie implicate în viaţa socială a urbei. Totodată, la Teiuş funcţionează un sistem de supraveghere video, locuitorii oraşului simţindu-se astfel mult mai protejaţi. – Pe plan cultural şi sportiv, care au fost cele mai importante acţiuni organizate în această zonă? – Ne-am dorit să promovăm sărbătorile specifice, care să se bucure de aprecierea locuitorilor oraşului. Este vorba despre „Întâlnirea ceferiştilor”, aflată la cea de-a doua ediţie, la care se adaugă realizarea Parcului feroviar al oraşului, în cadrul căruia sunt expuse vehicule feroviare – un automotor, o drezină CFR, două locomotive cu abur şi altele. Aşa cum se cunoaşte, oraşul Teiuş a fost, cu ani în urmă, un important nod de cale ferată şi s-a dezvoltat apoi având în centrul atenţiei această importantă activitate. Nu pot să nu amintesc despre colaborarea foarte bună pe care o avem cu Liceul Teoretic, colaborare care a funcţionat foarte bine în toate manifestările organizate în oraş. Ne mândrim cu Ansamblul folcloric „Dor teiuşan”, înfiinţat cu sprijinul unor instructori inimoşi, care pun mult suflet, pasiune şi talent în tot ceea ce fac, din dorinţa ca tradiţia folclorică a oraşului să fie păstrată şi dusă mai departe. O noutate este înfiinţarea Formaţiei de dansuri ţigăneşti „Rom Dance”, copiii romilor din zona noastră reuşind să-şi manifeste talentul într-un cadru organizat. Pe plan sportiv, aş aminti despre susţinerea echipei de fotbal Rapid CFR Teiuş, care are o nouă structură de conducere, un preşedinte serios şi un antrenor dedicat muncii cu echipa. Din fonduri ale sponsorilor am reuşit, din păcate doar parţial, să îmbunătăţim condiţiile de la Stadionul CFR din localitate. Astfel, au fost supuse modernizării vestiarele, duşurile şi tribunele. Am promovat activităţile sportive dotate cu cupe specifice anotimpului, cum ar fi Cupa primăverii, Cupa oraşului Teiuş şi Cupa Crăciunului. În următoarea perioadă, urmărim dezvoltarea activităţilor sportive de masă şi am vrea ca tot mai mulţi locuitori ai oraşului să înţeleagă cât de important este să facem mişcare. Desigur, ne dorim să susţinem şi alte sporturi, nu doar fotbalul, cum ar fi dansul sportiv şi cel modern, dar şi şahul. – Ce proiecte se află pe agenda primăriei pentru următoarea perioadă? – La acest capitol, al investiţiilor, aş aminti în primul rând realizarea reţelei de canalizare a oraşului, cu finanţare nerambursabilă (parţial), a cărei valoare se ridică la 6,55 milioane de lei. Lucrarea, care a fost deja contractată, cuprinde 29,2 km de reţea, 15 staţii de pompare şi e o investiţie mult aşteptată de locuitorii oraşului. Ne-am aprovizionat cu materiale şi se aşteaptă vremea bună pentru ca acest proiect să fie demarat. O altă lucrare importantă este modernizarea reţelei de alimentare cu apă a oraşului, prin proiecte comune cu SC Apa CTTA Alba, societatea care este şi beneficiara directă a investiţiilor. Din dorinţa de a promova valorile oraşului Teiuş ne propunem să realizăm, cu fonduri europene, un centru de informare turistică, proiect al cărui cost se ridică la peste 500.000 de lei. Va fi amenajat de asemenea un centru cultural multifuncţional „Proromanes”, pentru ca romii să-şi poată promova cultura şi tradiţiile, iar tinerii romi sunt astfel implicaţi în activităţile culturale ale oraşului. Urmărind promovarea sportului în rândul copiilor, dar şi al celorlalţi locuitori ai oraşului, vrem să amenajăm, în curtea Şcolii generale Teiuş, un teren sintetic pentru care se vor aloca peste 100.000 de lei. Avem de asemenea în vedere modernizarea sau asfaltarea unor străzi din oraş, lucrări care vor fi finanţate cu fonduri europene nerambursabile în valoare de peste 8 milioane de lei. Nu am trecut cu vederea nici localităţile componente ale oraşului, astfel că avem în atenţie un proiect de modernizare a drumurilor din Beldiu, lucrări care vor depăşi 3 milioane de lei. Totodată, vom realiza reţeaua de alimentare cu apă de la Peţelca şi Căpud, lucrări care se vor derula cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba şi pe această cale îi mulţumim preşedintelui Ion Dumitrel pentru interesul său în rezolvarea problemelor sociale din zonă. Totodată, mai avem în vedere amenajarea unor spaţii de joacă pentru copii la Beldiu, Căpud şi Peţeleca. Nu vom uita nici de sărbătoarea „Întoarcerea la rădăcini”, care se va organiza în cele 3 localităţi componente ale oraşului – Beldiu, Peţelca şi Căpud. De asemenea, aşteptăm cu interes demararea lucrărilor la autostrada Sebeş – Turda pentru că noi, cei din Teiuş, vom avea acces direct la autostradă. Cu siguranţă, acest lucru va conduce la dezvoltarea vieţii economice a oraşului, la creşterea numărului investiţiilor din această zonă. Nu în ultimul rând, amintesc despre o investiţie privată care sperăm să se realizeze în acest an. Este vorba despre cele două parcuri fotovoltaice, unul pe o suprafaţă de 10 hectare, iar celălalt pe 82 de hectare. Cam acestea sunt cele mai importante investiţii pe care, aşa cum v-am spus, le derulăm cu un buget de supravieţuire. – Vă doresc sănătate şi multă putere de muncă pentru ca toate proiectele aflate pe agenda primăriei să prindă viaţă în acest an.

A consemnat Adriana DURIGĂ

Publicitate
Un comentariu

Un comentariu

  1. Dan

    28.02.2014 la 13:33

    Buna ziua, incep prin a spune ca sunteti un nesimtit domnule primar, noi aveam nevoie mare de un sens giratoriu, sau de parcari pe langa biserica , ci nu aveam nevoie de asfalt prin teius ca traiesc ca acum 100 de ani ce parere aveti domnule primar , dumneavoastra ati vazut strazile din teius? Cum puteti sta cu fruntea sus in fata oamenilor pt. ca saraci de ei platesc impozite si au viata asa cum o au adica cum au avuto tot timpul au veceu in curte majoritatea ca nu se pune discutia sa aiba canalizate, bine ca aveti statie de epurare dar canalizare Nu. aberant asta e cuvantul potrivit la ce faceti dumneavoastra. Rusine, va rog sa cititi randurile astea si sa vedem cat de curajos sunteti in a da un raspuns sincer,dar nici ala nu il asteptam ca decand sunteti primar am vazut de ce sunteti in stare de parcuri, pacat ca trebuie sa ajungem la parcurile astea prin noroi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Două persoane rănite pe DN 1, în urma unui accident rutier provocat de o femeie de 36 de ani din Teiuș

Publicat

în

Ieri, 27 iulie 2021, în jurul orei 09.00, pe DN 1, la km 388, în dreptul localităţii Sântimbru, o femeie, de 36 de ani, din Teiuş, în timp ce conducea un autoturism, în direcţia Teiuş – Alba Iulia, a intrat în coliziune cu un autoturism, condus de un bărbat, de 62 de ani, din Ocna Mureş.

În urma accidentului rutier, doi pasageri, respectiv, un minor, de 10 ani din primul autoturism şi o femeie, de 83 de ani din cel de-al doilea autovehicul, au suferit leziuni corporale uşoare şi au fost transportați la spital.

Conducătorii auto au fost testati cu aparatul alcooltest, rezultatele fiind negative.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

FOTO: ARHIVĂ

Citește mai mult

Actualitate

Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou: Pluguşorul, Capra, umblatul cu Ursul, Sorcova. Cele mai frumoase obiceiuri din ţara noastră | teiusinfo.ro

Publicat

în

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou 2022 la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova | teiusinfo.ro

De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri  de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.

În satele bucovinene se obişnuieşte ca “mascaţii” să umble în ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se împarte în grupuri care merg din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou îşi intră în drepturi.

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova

Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, colind cu capra sau ţurca în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită “brezaia” (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

Capra se face dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.

Cercetătorii presupun ca dansul caprei, precum şi alte manifestări ale măştilor zoomorfe (caiutii – feciori travestiti in cai, turca – masca de taur), întâlnite în satele românesti la vremea Crăciunului provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renasterii divinităţii.

Citește și: MESAJE de Crăciun fericit! Urări și felicitări pe care le poți trimite celor dragi

Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un “ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul “puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.

De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.

În prima zi a noului an, se merge cu “Pluguşorul” şi cu “Sorcova”, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că cei care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine. plugusorul

În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi pleacă cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, “Pluguşorul” a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Pluguşorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, “Pluguşorul” este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

Aho, aho, ho-ho / Mâine anul se-noieste / Plugusorul se porneste / Si începe a brazda / Pe la case a ura / Iarna-i grea, omatu-i mare, Semne bune anul are / Semne bune de belsug / Pentru brazda de sub plug“, sunt primele versuri ale Pluguşorului, care tradiţional se cântă în ultima zi a anului.

Citește și: Mesaje de Anul Nou: FELICITARI și URARI frumoase pe care le puteți trimite prietenilor

De asemenea, o dată cu intrarea în Noul An, de Sfântul Vasile, este bine să se ureze pentru bunăstare, iar în acest sens “Sorcova” este cel mai cunoscut colind.

Sorcova este un substitut al divinităţii fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviţi viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, obiectul ritual cu care colindă copiii a început să fie realizat dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel. sorcova

Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucât va rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mişcării sorcovei.

Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timp ce rostesc textul: “Sorcova, vesela,/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!“, ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

Citește mai mult

Actualitate

Două persoane rănite, în urma unei coliziuni între două autoturisme petrecută pe DN 14B, în apropiere de Teiuș

Publicat

în

Un accident rutier a avut loc astăzi, 22 iulie 2021, în jurul orei 14.30, pe DN 14B, în apropiere de Teiuș.

Potrivit IPJ Alba ar fi vorba despre un accident rutier în care au fost implicate două autoturisme.

Din primele informații, două persoane sunt rănite. Traficul este îngreunat.

UPDATE: Ieri, 22 iulie 2021, în jurul orei 14.30, pe DN 14 B, la intersecția cu DJ 107B, în afara localității Mihalț,  un bărbat, de 47 de ani, din comuna Sântimbru, în timp ce conducea un autoturism, în direcția Blaj – Sântimbru, a intrat în coliziune cu o autoutilitară, condusă de un bărbat, de 31 de ani, din comuna Saschiz, județul Mureș.

În urma accidentului rutier, un bărbat, de 51 de ani, din Sântimbru, pasager în autoturism și conducătorul autoutilitarei, au suferit leziuni corporale și au fost transportați la spital.

Conducătorii auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Citește mai mult

Actualitate

COD ROȘU de INUNDAȚII pe râul Geoagiu, până la ora 15.00. SFATURI pentru cetățeni

Publicat

în

În dimineața zilei de astăzi, 20 iulie 2021, a fost emisă o avertizare prin serviciul RO Alert, de cod roșu de inundații, între orele 07.25 până la ora 15.00, pe Râul Geoagiu.

„PERICOL INUNDAȚII – COD ROȘU INUNDAȚII între orele 07.25 – 15.00 pe Râul Geoagiu. Respectați măsurile dispuse de autorități pentru a vă proteja. Nu folosiți podurile și căile rutiere expuse pericolului de inundație.

Nu traversați cursurile de apă prin locuri neamenajate. Dacă sunteți într-o zonă inundabilă: îndreptați-vă spre locurile de refugiu cele mai apropiate (zone înalte); opriți alimentarea cu energie electrică și gaze; pregătiți-vă pentru o eventuală evacuare din zona expusă pericolului. Informați și persoanele din vecinătate dvs., Adăpostiți animalele”, arată alerta emisă de către autorități.

Citește mai mult

Actualitate

Administratie

Stiri din zonă

Stiri din Alba

Politica

Stirea ta

Societate

Sport

Economie

Articole Similare

teiusinfoinfo, stiri teius, informatii teius