Rămâi conectat

Actualitate

Obiceiuri și tradiții de iarnă în Ardeal, Maramureș, Bucovina și Moldova | teiusinfo.ro

Publicat

în

Obiceiuri și tradiții de iarnă în Ardeal, Maramureș, Bucovina și Moldova | teiusinfo.ro

Cele mai răspândite și mai fastuoase obiceiuri, specifice în funcţie de zonele geografice majore: Bucovina, Maramureş, Ardeal, Moldova etc.,multe dintre ele păstrate și în ziua de azi, sunt, fără îndoială, cele legate de marele Praznic al Crăciunului și de sărbătorirea Anului Nou. Repertoriul tradițional al obiceiurilor și tradițiilor românești cuprinde, pe lângă colindele propriu-zise – cântece de stea, vicleimul, plugușorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măști (țurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluții, călușerii).

Dintre acestea, care exprimă înțelepciunea populară, realul sau fantasticul, esențe ale bogăției noastre spirituale, redăm câteva specifice diferitelor zone ale țării.

Obiceiuri de Crăciun în Ardeal

Obiceiurile străvechi sunt încă respectate în multe sate din Transilvania. În seara de 23 spre 24 decembrie, până după miezul nopţii şi în unele locuri până la ziua, cete de copii merg din casă în casă cu colinda: Moș-Ajunul, Bună-dimineaţa, Colindișul sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun.

În unele părţi din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc pițerei sau pizerei. După credinţă populară, ei sunt purtători de noroc şi fericire. Colindele copiilor sunt scurte şi au menirea de a ura belşug gazdelor care îi aşteaptă cu mesele întinse şi de a le vesti sărbătoarea Naşterii Mântuitorului.

Citește și: felicitari de revelion 2020

În Ardeal, sărbătorile de Crăciun începeau de la Sf. Nicolae (6 decembrie), când fetele se adunau în grup, încă din seara de 5 decembrie, şi frământau plăcintele care vor fi unse cu ou, pentru a doua zi. Doar la 9 fix seara, nici un minut mai devreme sau mai târziu, năvăleau flăcăii şi se încingea petrecerea, cu glume şi lapte parfumat.

Tot în Transilvania se obişnuieşte ca în noaptea de Crăciun, la un semn al diacului, mirenii să arunce cu boabe de porumb strigând: „Rod în cucuruzi!”.

Obiceiuri de Crăciun în Maramureş

Maramureşul este foarte bogat în obiceiuri şi de tradiţii de sărbători, mai ales în preajma Crăciunului. Astfel, cu o zi înainte de Crăciun, sătenii pun într-o găleată cu apă o potcoavă. Primul va bea gospodarul, apoi o va da vitelor, pentru că acestea să fie tari ca fierul. Găinilor li se va da de mâncare din ciur sau sita, că în anii următori să facă ouă mai multe. Ciobanii aşează sub pragul casei un drob de sare învelit, pe care îl lasă în acel

loc până la „Alesul oilor”. Atunci îl scot, îl macină şi îl amestecă cu tărâţe, după care îl dau oilor, pentru că turma să sporească.

Hornurile se curată, iar funinginea se pune la rădăcina pomilor, pentru a avea un rod mai bogat. În Ajun în Maramureş grajdurile se ung cu usturoi, pentru a alunga strigoii şi duhurile necurate.

Tot în Ajunul Crăciunului, în satele din Maramureş, primii care pleacă la colindat sunt copiii. Cu trăistuţele la gât, aceştia merg pe la case ca să anunţe marele eveniment care se va produce, iar în schimbul colindei lor se obisnuiste să se ofere colaci, nuci, mere.

Se umbla cu „Steaua” sau cu „Capra” al cărei joc (omorârea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine, a fost o ceremonie gravă. Copiii îşi confecţionează din timp obiectele necesare, improvizând cu ce găsesc prin sertarele mamelor, mai ales că „steaua” cu care se merge la colindat trebuie să fie neapărat strălucitoare, iar „capra”, cât mai înzorzonata şi gălăgioasă.

„Vicliemul” sau „Irozii” reprezintă datina prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban, şi este specifică Maramureşului.

În unele sate, de la Crăciun până la Anul Nou, pot fi văzuţi irozii în grupuri formate din personaje biblice: craii Baltazar, Gaspar şi Melchior, Irod împărat, preotul Ozia, îngerul şi ciobanul. Această datină este, de fapt, o formă de teatru popular care se remarcă prin seriozitatea temei tratate precum şi prin vestimentaţia şocantă şi atrăgătoare.

În dimineaţa de Crăciun în Maramureş se zice că e bine să ne spălăm pe fata cu apă curgătoare, luată anume dintr-o vale, în care punem şi o monedă de argint pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de bube şi beteşuguri, care vor merge pe vale în jos.

Din seara de Crăciun, până la Anul Nou, fetele care doresc să-şi cunoască viitorul lor ursit iau puţină mâncare şi o pun într-o ulcică. Apoi, în seara de Anul Nou, înconjoară casa de nouă ori, iar a noua oară, uitându-se pe fereastră, îl văd pe cel sortit mâncând din ulcica.

În zonele Făgăraş şi Mureş este obiceiul ca de Anul Nou să se pună pe masa 12 farfurii sub care se ascund diferite obiecte. Fete şi feciori sau perechi de fete şi feciori intra pe rând în casă şi întorc fiecare dintre ei câte o farfurie şi ce se află sub farfurie le arată că aşa le va fi ursitul(a) sau că aşa le va fi norocul dacă se vor căsători: oglinda = mândrie; paharul de ţuică = băutor; pâinea = bogăţie; cărbunele = negru la suflet; sarea = sărăcie; creionul = domn; bani = avuţie. Se face haz de aceste preziceri.

Obiceiuri de Crăciun în Bucovina

În Bucovina, Crăciunul este sărbătoarea care se păstrează, poate, mai mult decât în alte părţi, fără mari abateri de la tradiţie. În preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate prin sat, deoarece se consideră că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă.

În ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furcă de tors sau să introducă o piatră în cuptor, crezând că îndepărtează, în acest fel, şerpii din preajma gospodăriei.

În dimineaţa aceleiaşi zile se obişnuia, până de curând, că femeia să iasă afară, cu mâinile pline de aluat, să meargă în livada şi să atingă fiecare pom zicând: „cum sunt mâinile mele pline cu aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod la anul”.

În Bucovina, colindatul este nu numai o datină ci, prin modul de organizare, a devenit o adevărată instituţie, cu legi şi reguli specifice. Copiii şi tinerii se întrunesc, din timp, în grupuri de câte 6 persoane, pentru alcătuirea viitoarelor cete, selecţia făcându-se în funcţie de categoria socială, afinităţile personale, calităţile morale sau gradele de rudenie.

Tot din timp se alege şi conducătorul cetei – numit vătaf, calfa sau turc – ce trebuie să fie un bun organizator, să aibă autoritate asupra tinerilor, să aibă o conduită morală ireproşabilă şi să fie un bun dansator.

Poate cel mai important moment în derularea sărbătorii Crăciunului este seara de ajun, atunci când se pregăteşte o masă specială numită „masa de ajun” şi încep colindele.

Pregătirea mesei de ajun începea în primele ore ale dimineţii, când gospodinele coceau colacii. Colacii Crăciunului se făceau în formă de 8 şi se păstrau până primăvara când se afumau şi se tămâiau boii şi plugul înainte de pornitul la arăt, apoi colacii erau mâncaţi de plugari în ţărână.

Tot acum erau preparate douăsprezece feluri de mâncare de post (grâu pişat şi fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, borş de bureţi, fasole fiartă şi „sleită” etc), precum şi mâncăruri din peste. Bucatele erau aşezate pe masa din „casa cea mare”, după ce pe aceasta se aşternea cea mai frumoasă faţă de masă.

Uneori, sub faţă de masă se punea fan. Peste masă se petrecea un fir de strămătura roşie, legat sub formă de cruce, iar pe colţurile mesei se aşezau măciulii de usturoi. În mijlocul mesei se aşeză un colac rotund iar în jurul său se ordonau douăsprezece farfurii în care se aflau cele douăsprezece feluri de mâncare. Seara, după trecerea preotului cu icoană, întreaga familie se primenea şi se aşeză la această masă.

Cina avea un caracter ritual, înainte de a se aşeza la masă, toţi membrii familiei îngenuncheau pentru rugăciune, după care capul familiei invoca spiritele morţilor, ce erau invitate să participe la ospăţ, şi hrănea simbolic vitele din gospodărie, chemându-le pe nume şi aruncând peste cap câte puţin din cele douăsprezece feluri de mâncare.

Citește și: obiceiuri de Anul Nou

Familia se aşeză şi se ridică în acelaşi timp de la masă, în semn de deplină înţelegere şi unitate. Există interdicţia de a se consuma în întregime cele douăsprezece feluri de mâncare, resturile fiind păstrate pe masă până la Bobotează, când sunt puse în hrana animalelor sau erau aşezate într-o farfurie în fereastră, alături de un pahar cu apă, pentru spiritele morţilor.

Obiceiul mesei de Ajun, ce are înţelesuri profunde şi definitorii pentru lumea rurală tradiţională, formată din plugari şi păstori, se mai păstrează, izolat, în satele de munte din Bucovina. Colindatul, însă, moment culminant al Crăciunului, s-a păstrat cu multă acurateţe în majoritatea comunităţilor bucovinene. Datina este deschisă de către copii, care, în jurul prânzului, în grupuri mici, încep colindul, trecând, pe rând, pe la toate casele. În trecut, micii colindători, înainte de a pleca să vestească Naşterea lui Iisus, se strângeau în cete pentru a-şi cere iertare unii de la alţii.

Odată cu lăsarea întunericului, satele sunt animate de colindele cetelor de flăcăi care străbat uliţele, de la un capăt la altul al satului, pe întreg parcursul nopţii. Tinerii se îmbrăca şi astăzi în costume de iarnă tradiţionale, cu sumane sau cojoace, şi au căciulile împodobite cu mirt şi muscate. Şeful cetei are căciula împodobită cu panglici multicolore, ca semn distinctiv.

Până către mijlocul secolului al XX-lea, acompaniamentul colindătorilor se realiza doar cu fluierul şi ciurul pentru că mai târziu să se generalizeze acompaniamentul cu fanfara sau cu instrumente muzicale moderne.

În unele localităţi, concomitent cu cetele de colindători se deplasează cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” – care prin joc, gesturi şi dialog transmit, în viziune proprie, principiul fertilităţii, ca un preambul al Anului Nou.

Obiceiuri de Crăciun în Moldova

În Moldova se zice că spre Crăciun se pun din toate mâncărurile într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, dar nu trebuie nimeni să guste din mâncare, căci noaptea vine ursitorul, degusta şi atunci îl vezi prin fereastră.

Păgânii credeau că grânele au un spirit pe care, de obicei, îl identificau cu un animal, astfel se explică o serie de credinţei şi superstiţii. De exemplu, în Bucovina şi în Moldova, din turtele făcute de Crăciun se păstrează până primăvara când sunt puse între coarnele vitelor când pornesc la arăt. Se spune că aceşti colaci, care se fac de Crăciun, trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Lună.

În Botoşani nu se dă nimic din casă în ziua de Ajun, nici gunoiul nu se aruncă din casă; nu se împrumuta nimic. În ajunul Crăciunului şi al Bobotezei, se ia din toate mâncărurile de deasupra: grâu, găluşte etc., iar apoi şi două plăcinte, una o dai întâi argatului care e la vite, dar trebuie să fie mâncăcios, ca apoi mănâncă bine vitele peste an şi cealaltă o rupi în bucăţele s-o dumici în mâncarea vitelor. Când le dai să mănânce zici: „Cinaţi sănătos ca şi noi cinăm”.

Mai există o tradiţie să se pună sub faţă de masă fân, şi de toate seminţele ca să rodească, apoi să le dea la vite, şi mai ales la vaci, ca să nu le poată strica nimeni.

În unele zone, în seara de Ajun se pune sub faţă de masă coasă, ca să fie toţi sănătoşi, iar sub picioare toporul; alţii stau pe topor, ca să fie sănătoşi şi tari peste an ca fierul. Sub masă pun cofa cu apă, să le meargă bine la vite.

Pe la sate mai există credinţa că în noaptea de Crăciun animalele ar vorbi. Sătenii se tem că nu cumva să le audă că acesta ar fi semn rău.

Publicitate
Click pentru a comenta

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

14 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 21 octombrie 2021, în orașul Teiuș și comunele Galda de Jos, Sântimbru și Stremț

Publicat

în

Astăzi, 21 octombrie 2021, în județul Alba s-au înregistrat 360 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceste cazuri, 3 au fost atribuite orașului Teiuș, 5 comunei Sântimbru, 4 comunei Galda de Jos și 2 comunei Stremț.

Localitățile din care provin cazurile de COVID-19 raportate astăzi, 21 octombrie 2021, sunt următoarele:

ABRUD – 6 cazuri

AIUD – 25 cazuri

ALBA IULIA – 116 cazuri

BAIA DE ARIEȘ – 2 cazuri

BLAJ – 13 cazuri

CÂMPENI – 8 cazuri

CUGIR – 22 cazuri

OCNA MUREȘ – 4 cazuri

SEBEȘ – 25 cazuri

TEIUȘ – 3 cazuri

ZLATNA – 7 cazuri

NEALOCATE – 6 cazuri

ARIEȘENI – 6 cazuri

BERGHIN – 5 cazuri

BLANDIANA – 1 caz

BUCERDEA GRÂNOASĂ – 1 caz

CETATEA DE BALTĂ – 1 caz

CIUGUD – 6 cazuri

CIURULEASA – 1 caz

CUT – 1 caz

DAIA ROMÂNĂ – 1 caz

FĂRĂU – 2 cazuri

GALDA DE JOS – 4 cazuri

GÂRBOVA – 1 caz

GÂRDA DE SUS – 1 caz

HOPÂRTA – 1 caz

IGHIU – 6 cazuri

LIVEZILE – 1 caz

LUPȘA – 3 cazuri

METEȘ – 3 cazuri

MIHALȚ – 3 cazuri

MIRĂSLĂU – 2 cazuri

MOGOȘ – 4 cazuri

PIANU – 1 caz

POIANA VADULUI – 2 cazuri

RĂDEȘTI – 1 caz

SĂLCIUA – 3 cazuri

SĂLIȘTEA – 2 cazuri

SÂNTIMBRU – 5 cazuri

SĂSCIORI – 5 cazuri

SCĂRIȘOARA – 1 caz

ȘIBOT – 4 cazuri

ȘONA – 7 cazuri

STREMȚ – 2 cazuri

ȘUGAG – 2 cazuri

VADU MOȚILOR – 1 caz

VALEA LUNGĂ – 6 cazuri

VIDRA – 2 cazuri

VINTU DE JOS – 14 cazuri

Cazuri de reinfectare:

BISTRA – 1 caz

AIUD – 2 cazuri

ALBA IULIA – 6 cazuri

SEBEȘ – 1 caz

Miercuri, în Alba au fost prelucrate în total 1.242 de teste, 748 de teste PCR și 494 de teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 309.418, mai exact, 273.614 de teste PCR și 35.310 de teste rapide.

Citește mai mult

Actualitate

16 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 19 octombrie 2021, în orașul Teiuș și comunele Galda de Jos, Râmeț și Sântimbru

Publicat

în

Astăzi, 19 octombrie 2021, în județul Alba s-au înregistrat 274 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceste cazuri, 3 au fost atribuite orașului Teiuș, 7 comunei Galda de Jos, 5 comunei Sântimbru și 1 comunei Râmeț.

Localitățile din care provin cazurile de COVID-19 raportate astăzi, 19 octombrie 2021, sunt următoarele:

ABRUD – 12 cazuri

AIUD – 7 cazuri

ALBA IULIA – 93 cazuri

BAIA DE ARIEȘ – 2 cazuri

BLAJ – 9 cazuri

CÂMPENI – 3 cazuri

CUGIR – 7 cazuri

OCNA MUREȘ – 10 cazuri

SEBEȘ – 16 cazuri

TEIUȘ – 3 cazuri

ZLATNA – 1 caz

NEALOCATE – 2 cazuri

BERGHIN – 7 cazuri

BISTRA – 3 cazuri

BUCERDEA GRÂNOASĂ – 1 caz

BUCIUM – 6 cazuri

CÂLNIC – 1 caz

CIUGUD – 4 cazuri

CIURULEASA – 1 caz

CRĂCIUNELUL DE JOS – 2 cazuri

CUT – 1 caz

DAIA ROMÂNĂ – 2 cazuri

FĂRĂU – 1 caz

GALDA DE JOS – 7 cazuri

GÂRBOVA – 1 caz

GÂRDA DE SUS – 1 caz

GERGĂU – 1 caz

IGHIU – 9 cazuri

JIDVEI – 1 caz

LUNCA MUREȘULUI – 1 caz

LUPȘA – 2 cazuri

METEȘ – 1 caz

MOGOȘ – 1 caz

OCOLIȘ – 1 caz

POIANA VADULUI – 2 cazuri

RĂDEȘTI – 1 caz

RÂMEȚ – 1 caz

ROȘIA MONTANĂ – 2 cazuri

SĂLCIUA – 2 cazuri

SÂNCEL – 2 cazuri

SÂNTIMBRU – 5 cazuri

SĂSCIORI – 4 cazuri

ȘIBOT – 1 caz

SOHODOL – 1 caz

ȘONA – 6 cazuri

ȘPRING – 3 cazuri

ȘUGAG – 2 cazuri

UNIREA – 2 cazuri

VALEA LUNGĂ – 5 cazuri

VIDRA – 1 caz

VINȚU DE JOS – 12 cazuri

Cetățeni ddin Alba infectați în străinătate:

GERMANIA – 1 caz

Cazuri de reinfectare:

CÂMPENI – 1 caz

Luni, în Alba au fost prelucrate în total 1.371 de teste, 690 de teste PCR și 681 de teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 306.883, mai exact, 272.091 de teste PCR și 34.792 de teste rapide.

Citește mai mult

Actualitate

4 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 18 octombrie 2021, în orașul Teiuș și comunele Galda de Jos și Sântimbru

Publicat

în

Astăzi, 18 octombrie 2021, în județul Alba s-au înregistrat 163 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceste cazuri, 1 a fost atribuit orașului Teiuș, 2 comunei Galda de Jos și 1 comunei Sântimbru.

Localitățile din care provin cazurile de COVID-19 raportate astăzi, 18 octombrie 2021, sunt următoarele:

ABRUD – 3 cazuri

AIUD – 12 cazuri

ALBA IULIA – 45 cazuri

BAIA DE ARIEȘ – 3 cazuri

BLAJ – 4 cazuri

CÂMPENI – 2 cazuri

CUGIR – 9 cazuri

OCNA MUREȘ – 1 caz

SEBEȘ – 24 cazuri

TEIUȘ – 1 caz

NEALOCAT – 1 caz

BERGHIN – 3 cazuri

BISTRA – 1 caz

BLANDIANA – 1 caz

BUCERDEA GRÂNOASĂ – 2 cazuri

BUCIUM – 1 caz

CRĂCIUNELUL DE JOS – 1 caz

CUT – 2 cazuri

GALDA DE JOS – 2 cazuri

HOREA – 1 caz

IGHIU – 1 caz

JIDVEI – 1 caz

LOPADEA NOUĂ – 3 cazuri

LUPȘA – 1 caz

METEȘ – 1 caz

MIHALȚ – 2 cazuri

MIRĂSLĂU – 2 cazuri

PIANU – 1 caz

POȘAGA – 2 cazuri

RĂDEȘTI – 1 caz

ROSIA MONTANĂ – 3 cazuri

SÂNTIMBRU – 1 caz

SĂSCIORI – 5 cazuri

ȘIBOT – 4 cazuri

ȘONA – 1 caz

ȘPRING – 1 caz

ȘUGAG – 3 cazuri

VALEA LUNGĂ – 1 caz

VINȚU DE JOS – 8 cazuri

Cazuri de reinfectare:

ALBA IULIA – 2 cazuri

Duminică, în Alba au fost prelucrate în total 653 de teste, 416 de teste PCR și 237 de teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 305.512, mai exact, 271.401 de teste PCR și 34.111 de teste rapide.

Citește mai mult

Actualitate

6 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 17 octombrie 2021, în orașul Teiuș și comunele Galda de Jos, Sântimbru și Stremț

Publicat

în

Astăzi, 17 octombrie 2021, în județul Alba s-au înregistrat 254 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceste cazuri, 1 a fost atribuit orașului Teiuș, câte 2 comunelor Galda de Jos și  Sântimbru și 1 comunei Stremț.

Localitățile din care provin cazurile de COVID-19 raportate astăzi, 17 octombrie 2021, sunt următoarele:

ABRUD – 8 cazuri

AIUD – 18 cazuri

ALBA IULIA – 47 cazuri

BAIA DE ARIEȘ – 4 cazuri

BLAJ – 9 cazuri

CÂMPENI – 4 cazuri

CUGIR – 20 cazuri

OCNA MUREȘ – 3 cazuri

SEBEȘ – 43 cazuri

TEIUȘ – 1 caz

ZLATNA – 1 caz

ALBAC – 5 cazuri

ARIEȘENI – 2 cazuri

AVRAM IANCU – 2 cazuri

BISTRA – 1 caz

BUCERDEA GRÂNOASĂ – 1 caz

BUCIUM – 5 cazuri

CETATEA DE BALTĂ – 4 cazuri

CIUGUD – 6 cazuri

CIURULEASA – 1 caz

CRICĂU – 2 cazuri

CUT – 1 caz

DAIA ROMÂNĂ – 11 cazuri

DOȘTAT – 1 caz

FĂRĂU – 1 caz

GALDA DE JOS – 2 cazuri

GÂRDA DE SUS – 1 caz

HOPÂRTA – 1 caz

IGHIU – 3 cazuri

JIDVEI – 1 caz

LIVEZILE – 2 cazuri

LOPADEA NOUĂ – 2 cazuri

LUPȘA – 1 caz

METEȘ – 1 caz

MIRĂSLĂU – 1 caz

PIANU – 1 caz

RĂDEȘTI – 1 caz

ROȘIA MONTANĂ – 5 cazuri

SĂLIȘTEA – 1 caz

SÂNTIMBRU – 2 cazuri

SĂSCIORI – 1 caz

ȘONA – 6 cazuri

ȘPRING – 1 caz

STREMȚ – 1 caz

ȘUGAG – 1 caz

VADU MOȚILOR – 2 cazuri

VALEA LUNGĂ – 2 cazuri

VINȚU DE JOS – 13 cazuri

Cazuri de reinfectare:

ALBA IULIA – 1 caz

Sâmbătă, în Alba au fost prelucrate în total 739 de teste, 355 de teste PCR și 384 de teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 304.759, mai exact, 270.985 de teste PCR și 33.774 de teste rapide.

Citește mai mult

Actualitate

Administratie

Stiri din zonă

Stiri din Alba

Politica

Stirea ta

Societate

Sport

Economie

Articole Similare

teiusinfoinfo, stiri teius, informatii teius