Rămâi conectat

Actualitate

Mare sărbătoare la Teiuş – a treia ediţie a Întâlnirii ceferiştilor

Publicat

în

Intalnirea-Ceferistilor-TeiusPrimăria şi Consiliul Local Teiuş au organizat sâmbătă, 3 mai, cea de-a treia ediţie a Întâlnirii ceferiştilor din Complexul Teiuş-Coşlariu, reuniune care a avut loc în Parcul feroviar din localitate.

La sărbătoare au luat parte, alături de gazde – primarul Mirel Hălălai şi consilieri locali, deputatul Ioan Dîrzu, subprefectul Cornel Murg, preşedintele CJ Alba – Ion Dumitrel, Gheorghe Lazea – directorul Direcţiei pentru Agricultură Alba, Dănuţ Hălălai – comisarul şef al Gărzii de Mediu Alba, Dorin Sandea – inspector şcolar general al IŞJ Alba, Traian Ştefan Popa – primarul comunei Stremţ, împreună cu câteva sute de localnici şi Fanfara Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba. În deschiderea sărbătorii, un sobor de preoţi a oficiat o slujbă de pomenire în memoria feroviarilor din Complexul Teiuş-Coşlariu. Adresându-se celor prezenţi, deputatul Ioan Dîrzu a felicitat administraţia locală pentru că e implicată în proiecte de dezvoltare a oraşului. „De 1 mai, ministrul Dan Şova s-a întâlnit cu sindicalişti de la CFR, din Teiuş, şi sper să găsească o soluţie pentru problemele lor”, a spus deputatul Dîrzu, care i-a urat succes primarului Mirel Hălălai în proiectele de modernizare a localităţii. La rândul său, subprefectul Cornel Murg i-a îndemnat pe oameni să aibă în continuare încredere în primarul Hălălai, pentru că face lucruri bune pentru comunitate. „Mulţumesc primarului şi preşedintelui Dumitrel pentru ceea ce fac pentru satele din Teiuş, până în urmă cu 2 ani uitate de administraţia locală”, a spus subprefectul Murg. Ion Dumitrel, preşedintele CJ Alba, a spus că şi-ar fi dorit să nu fie nevoie de un muzeu al ceferiştilor la Teiuş, „dar asta nu  depinde de administraţia locală şi nici de noi. Am venit la Teiuş din respect pentru primarul Hălălai, cu care lucrez foarte bine de 2 ani”. Un vechi colaborator al administraţiei locale din Teiuş, ing. Radu Belu, a vorbit despre cele două locomotive cu abur, care altădată erau mândria ceferiştilor, iar acum se află expuse în gara din localitate. El a dat asigurări că în cel puţin 3 ani parcul feroviar din Teiuş va deveni un adevărat muzeu al CFR. De puţin timp, în această zonă se află expusă o maşină de rabotat, din anii 1800, folosită mulţi ani de ceferişti. La final, s-a adresat celor prezenţi primarul Mirel Hălălai, care a recunoscut că, în urmă cu ceva timp, când s-a născut ideea înfiinţării Parcului ceferiştilor, nu se gândea că se vor face paşi atât de importanţi în acest proiect. „E meritul celor care m-au sprijinit. Acest parc reflectă activitatea care s-a împletit mulţi ani cu viaţa locuitorilor oraşului. Nu ne-am dorit o întâlnire politică, ci să ducem mai departe tradiţia celor care mulţi ani au purtat în suflet glasul roţilor de tren”, a spus primarul Mirel Hălălai. El a acordat apoi diplome „Meritul ceferist” pentru: ing. Radu Belu, ing. Ioan Boca, Andrei Belinde, Florin Lupescu, Ionel Marcu, Alexandru Trif şi Marcel Oţoiu. De asemenea, au primit diplome de excelenţă mai mulţi locuitori ai oraşului care au trudit în Complexul feroviar Teiuş-Coşlariu. Manifestarea a continuat cu un program artistic susţinut de Fanfara Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba, de ansamblurile Casei de Cultură din Teiuş şi de elevi ai Liceului Teoretic din Teiuş.

FOTO: ARHIVĂ

Actualitate

O femeie de 80 de ani din Teiuș a decedat la secția ATI a Spitalului de Urgență ALBA, în urma infectării cu COVID-19

Publicat

în

O femeie din Teiuș, în vârstă de 80 de ani, confirmată pozitiv în data de 14 septembrie 2021, a decedat ca urmare a infectării cu COVID-19 în data de 17 septembrie 2021, după cum reiese din raportul Direcției de Sănătate Publică Alba

Persoana nevaccinată prezenta multiple comorbidități, conform aceluiași raport. În județul Alba, în decursul ultimei săptămâni,  au fost înregistrate 6 decese ca urmare a infectării cu COVID-19.

Dumnezeu să o iere și să o oadihnească în pace!

Citește mai mult

Actualitate

Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou: Pluguşorul, Capra, umblatul cu Ursul, Sorcova. Cele mai frumoase obiceiuri din ţara noastră | teiusinfo.ro

Publicat

în

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou 2022 la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova | teiusinfo.ro

De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri  de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.

În satele bucovinene se obişnuieşte ca “mascaţii” să umble în ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se împarte în grupuri care merg din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou îşi intră în drepturi.

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova

Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, colind cu capra sau ţurca în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită “brezaia” (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

Capra se face dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.

Cercetătorii presupun ca dansul caprei, precum şi alte manifestări ale măştilor zoomorfe (caiutii – feciori travestiti in cai, turca – masca de taur), întâlnite în satele românesti la vremea Crăciunului provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renasterii divinităţii.

Citește și: MESAJE de Crăciun fericit! Urări și felicitări pe care le poți trimite celor dragi

Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un “ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul “puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.

De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.

În prima zi a noului an, se merge cu “Pluguşorul” şi cu “Sorcova”, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că cei care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine. plugusorul

În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi pleacă cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, “Pluguşorul” a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Pluguşorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, “Pluguşorul” este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

Aho, aho, ho-ho / Mâine anul se-noieste / Plugusorul se porneste / Si începe a brazda / Pe la case a ura / Iarna-i grea, omatu-i mare, Semne bune anul are / Semne bune de belsug / Pentru brazda de sub plug“, sunt primele versuri ale Pluguşorului, care tradiţional se cântă în ultima zi a anului.

Citește și: Mesaje de Anul Nou: FELICITARI și URARI frumoase pe care le puteți trimite prietenilor

De asemenea, o dată cu intrarea în Noul An, de Sfântul Vasile, este bine să se ureze pentru bunăstare, iar în acest sens “Sorcova” este cel mai cunoscut colind.

Sorcova este un substitut al divinităţii fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviţi viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, obiectul ritual cu care colindă copiii a început să fie realizat dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel. sorcova

Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucât va rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mişcării sorcovei.

Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timp ce rostesc textul: “Sorcova, vesela,/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!“, ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

Citește mai mult

Actualitate

Tânăr de 26 de ani din Teiuș reținut de polițiști, după ce a fost surprins conducând băut și fară permis

Publicat

în

Ieri, 18 septembrie 2021, în jurul orei 20.30,  polițiștii rutieri din Teiuș, în timp ce acționau pe strada Dăneții din oraș, au depistat un tânăr de 26 de ani, din Teiuș, în timp ce conducea un autoturism fără să posede permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule și fiind sub influența băuturilor alcoolice.

În urma testării conducătorului auto cu aparatul etilotest, a rezultat valoarea de 0,88 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spital unde i-au fost recoltate mostre de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Față de conducătorul auto, a fost întocmit dosar penal, pentru conducere fără permis și conducere sub influența alcoolului și a fost luată măsura reținerii, pentru 24 de ore.

FOTO: ARHIVĂ

Citește mai mult

Actualitate

3 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 18 septembrie 2021, în orașul Teiuș

Publicat

în

Astăzi, 18 septembrie 2021, în județul Alba s-au înregistrat 68 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceste cazuri, 3 au fost atribuite orașului Teiuș.

Localitățile din care provin cazurile de COVID-19 raportate astăzi, 18 septembrie 2021, sunt următoarele:

ALBA IULIA – 22 cazuri

AIUD – 5 cazuri

BLAJ – 2 cazuri

CUGIR – 10 cazuri

OCNA MUREȘ – 3 cazuri

SEBEȘ – 1 caz

TEIUȘ – 3 cazuri

BERGHIN – 1 caz

CETATEA DE BALTĂ – 1 caz

CRĂCIUNELU DE JOS – 1 caz

IGHIU – 1 caz

LIVEZILE – 2 cazuri

LUNCA MUREȘULUI – 1 caz

LUPȘA – 3 cazuri

METEȘ – 3 cazuri

MIRĂSLĂU – 1 caz

PONOR – 1 caz

SÂNCEL – 4 cazuri

SOHODOL – 1 caz

ȘONA – 1 caz

VINȚU DE JOS – 1 caz

Vineri, în Alba au fost prelucrate in total 475 de probe (210 la DSP si 265 la SJU). Numarul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 255.228.

Citește mai mult

Actualitate

Administratie

Stiri din zonă

Stiri din Alba

Politica

Stirea ta

Societate

Sport

Economie

Articole Similare

teiusinfoinfo, stiri teius, informatii teius