teiusinfoinfo, stiri teius, informatii teius

Rămâi conectat

Actualitate

La 27 de ani de la refacerea sa – vechea biserică a Mănăstirii Râmeţ – o oază de credinţă şi sacralitate

Redacția teiusinfo.ro

Publicat

în

rametAu trecut 27 de ani de la salvarea vechii biserici a Mănăstirii Râmeţ. În 8 august 1988 au început lucrările la lăcaşul de cult, care a avut de suferit din pricina inundaţiilor şi a umezelii.

Biserica a fost salvată şi păstrată pentru generaţiile viitoare de inginerul Eugeniu Iordăchescu, ajuns acum la vârsta senectuţii, singurul român care a mutat blocuri (translarea blocului A2) şi biserici, pentru a le salva din calea buldozerelor. Lăsând zbuciumul vieţii de la oraş, găsim o oază de linişte aici, la Mănăstirea de la Râmeţ, cea mai mare din Transilvania, o străveche vatră de rugăciune şi cultură, ridicată cu dragoste de Dumnezeu şi jertfă. De sute de ani, lăcaşul este apărat de credinţa celor ce-şi duc zilele aici, mănăstirea aflându-se în grija maicii stareţe. Vechea biserică a Mănăstirii Râmeţ a fost ridicată de călugării Ghenadie şi Romulus, în anul 1375. Îmbrăţişată de culmile Munţilor Trascăului, vechea biserică de la Râmeţ păstrează în zidurile sale firave neştiute taine ale istoriei. La început, aici au fost găzduiţi eremiţii care trăiau în peşterile munţilor din jur. Potrivit cercetărilor istorice, biserica a fost zidită de călugării eremiţi, în secolul al XIII-lea sau la începutul secolului al XIV-lea. Era aici, la Râmeţ, prima şi cea mai organizată mănăstire din Munţii Apuseni, care a dăinuit până în zilele noastre, ocrotită cu trudă de maicile ce-şi duc traiul aici, în credinţă şi rugăciune. Prima atestare documentară a bisericii datează din secolul al XIV-lea, ea fiind identificată după inscripţia, din 1377, în limba slavonă, descoperită în anul 1966, pe al treilea strat de pictură al vechiului lăcaş de cult: „Am scris eu păcătosul rob al lui Dumnezeu Mihu, adică zugravul de la Crişul Alb, cu încuviinţarea arhiepiscopului Ghelasie în zilele regelui Ludovic în anul 6885 (1377), luna iulie 2”. De-a lungul timpului, domnitori şi mitropoliţi au ocrotit mănăstirea – Matei Corvin, Radu Vodă cel Mare şi Mihai Viteazul. Începând cu anul 1792 şi până în 1940, viaţa monahală a mănăstirii a fost întreruptă, iar apoi, până în anul 1955, mănăstirea a fost locuită de monahi. Din anul 1955, la mănăstire au trăit maici, care au păstrat cu sfinţenie rânduiala monahală. Patru ani mai târziu, mănăstirea a avut de suferit din pricina regimului comunist: s-au interzis slujbele, iar maicile au fost alungate din Mănăstirea Râmeţ până în anul 1969. Dar Dumnezeu s-a îndurat de suferinţele maicilor, astfel că acestea au fost sprijinite de părintele duhovnic Dometie Manolache, care a trudit pentru a-şi îndeplini sfintele rosturi. Anii au trecut şi maicile au muncit pentru a schimba faţa mănăstirii. S-au renovat clădirile vechi, au fost construite altele noi, pentru a găzdui maicile, conduse de credinţă şi de apropiere de cuvântul lui Dumnezeu. Aşa cum ne-a mărturisit maica stareţă, numele mănăstirii este legat de cel al episcopului Emilian, cel care a reînfiinţat Episcopia de Alba Iulia. „Episcopul Emilian a văzut Mănăstirea Schitul Maicilor, din Bucureşti, prima lucrare de translare a unei clădiri; construcţia cântărea 750 de tone şi pentru a fi adusă în locul stabilit a fost nevoie de 5 mişcări, pe o suprafaţă de 245 de metri şi o ridicare de la pământ de 1,6 metri. Episcopul Emilian a observat lucrarea, m-a contactat şi i-am promis că îi voi face o vizită. Am venit pe drumul neasfaltat spre Mănăstirea Râmeţ, după ce episcopul Emilian mi-a spus ideea lui de a-l ajuta cu vechea biserică de la Râmeţ. Aici, râul Geoagiu a adus aluviuni, era apă în biserică şi orice încercare de a scăpa de infiltraţii a fost sortită eşecului. Atât episcopul Emilian, cât şi Maica îşi doreau ca biserica să fie salvată. Au venit aici, rând pe rând, echipe de specialişti, dar nu au găsit soluţii. Am început să studiez proiectul şi pot să spun că Dumnezeu m-a îndrăgostit de această idee, iar la data de 8 august 1988 am demarat lucrarea. Maicile de aici mă rugau să le ajut pentru că nu aveau un loc unde să se roage. În biserică, apa trecea uneori deasupra genunchilor şi mi-am concentrat eforturile spre a le ajuta”, îşi aminteşte Eugeniu Iordăchescu, cel care a venit cu această idee, o premieră la noi în ţară, invenţie care a fost şi brevetată. Maica Ambrosia ne-a spus că „biserica s-a ridicat, spre a fi salvată, cu multă jertfă. Au venit aici mulţi specialişti de la IJCM, pentru a urmări cum se derulează lucrările, aşa cum le-a gândit în proiectul său ing. Eugeniu Iordăchescu”. Renumitul specialist, dorind să salveze vechea biserică, a decis să o ridice cu 2,08 metri, folosindu-se o tehnică specială, prin care s-a urmărit mereu păstrarea orizontalităţii construcţiei. Pe conturul bisericii au fost montate aparate maister, care semnalau orice înclinare a edificiului. Apoi, lăcaşul de cult a fost ridicat manual, folosindu-se 24 de prese – 12 active şi alte 12 pasive. Biserica a fost ridicată cu un pas de 10 cm, cu ajutorul a 12 prese care lucrau, iar în acest timp celelalte 12 erau în pauză. „Era tensiune mare în rândul specialiştilor prezenţi la faţa locului. Nu e uşor să lucrezi la o construcţie care nu e monolit, aşa cum e betonul, care are şi armătură!”, şi-a amintit dr. ing. Iordăchescu. Săpăturile pentru salvarea bisericii au făcut cunoscută jerfta celor ce au trudit la ridicarea lăcaşului de cult. Ing. Eugeniu Iordăchescu ne-a declarat că, în timpul lucrărilor la consolidarea fundaţiei bisericii s-au găsit 20 de schelete, ce au fost duse apoi la Institutul de Antropologie de la Iaşi. Acolo, experţii au stabilit că o parte din schelete datează din secolul al XI-lea, iar celelalte din secolul al XVII-lea. Cercetătorii susţin că sunt rămăşiţele unor bărbaţi ce nu au trăit mai mult de 50-60 de ani şi erau lacto-vegetarieni. E posibil ca aici, la Râmeţ, să fi fost un centru monahal puternic, înainte de anul 1377, an înscris pe cel de-al treilea strat de pictură realizat de Mihu – zugravul de la Crişul Alb, cel care consemnează şi numele arhiepiscopului autohton al Transilvaniei – Ghelasie. Vechea biserică are şi subsol, cu o înăţime de 1,60-1,70 m, ce poate fi pus în valoare, însă amenajarea sa e dificilă din cauza înălţimii reduse a încăperii. Lângă vechea biserică, ne întâmpină un muzeu ce găzduieşte o colecţie de carte veche, icoane pe lemn şi pe sticlă, obiecte etnografice şi de cult. Trecând pragul muzeului înfiinţat de părintele Dometie intrăm într-o lume plină de farmec, păstrată de măicuţele mănăstirii. Aici găsim piatra din Sfânta Golgota, adusă din Ierusalim, o piatră cu rugul Maicii Domnului de la Muntele Sinai şi obiecte de îmbrăcăminte specifice portului popular din zonă. Avem ocazia să admirăm vechi icoane, din anii 1764, 1792 şi 1849, o bancă din lemn de la prima şcoală românească, o maşină de calculat, dar şi desagii părintelui Dometie. Devenit preot duhovnic la Râmeţ, părintele Dometie era căutat de credincioşi pentru puterea sa duhovnicească; părintele e cunoscut ca făcător de minuni, tămăduitor al neputinţelor. Şi clădirea ce găzduieşte muzeul a avut de suferit peste timp. Camioanele de mare tonaj care au trecut prin curtea mănăstirii, la ridicarea noii biserici şi a chiliilor, au zdruncinat din temelii vechiul muzeu. Pereţii s-au fisurat, însă ing. Eugeniu Iordăchescu nu vrea să lase muzeul să se distrugă. „Din anul 2009 ne luptăm să găsim o sursă de finanţare pentru refacerea lui. Vrem să consolidăm clădirea – un monument important. Am adus aici specialişti de la Ministerul Culturii şi vom alege soluţia consolidării cu fibră de carbon, care se mulează pe suprafaţa peretelui de piatră”. El ne-a mărturisit că îşi doreşte să pună în valoare şi subsolul clădirii, unde pe o înălţime de 2,2 metri încăperea e umplută cu nisip. Se va ajunge la nivelul de acum 700 de ani, după ce pământul din subsol va fi excavat. Dumnezeu l-a îndrăgostit pe ing. Eugeniu Iordăchescu de mănăstirea de la Râmeţ, aşa cum ne îndrăgosteşte pe fiecare dintre noi, cei ce trecem pragul sfântului lăcaş, de oaza de linişte şi credinţă pe care o găsim aici.

Adriana DURIGĂ

Actualitate

2 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 1 martie 2021, în orașul Teiuș și comuna Sântimbru

teiusinfo.ro

Publicat

în

Astăzi, 1 martie 2021, în județul Alba s-au înregistrat 27 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceste cazuri, 1 a fost atribuit orașului Teiusș și 1 comunei Sântimbru.

Localitățile din care provin cele 27 cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 1 martie 2021, sunt următoarele:

ABRUD – 1 caz

AIUD – 2 cazuri

ALBA IULIA – 6 cazuri

BLAJ – 1 caz

CUGIR – 2 cazuri

OCNA MUREȘ – 1 caz

SEBEȘ – 4 cazuri

TEIUȘ – 1 caz

BISTRA – 1 caz

CIUGUD – 1 caz

GÂRBOVA – 1 caz

IGHIU – 1 caz

LIVEZILE – 1 caz

MIHALȚ – 1 caz

SÂNTIMBRU – 1 caz

SĂSCIORI – 1 caz

VIDRA – 1 caz

Duminică, în Alba au fost prelucrat 316 probe, la SJU. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 171.521.

Citește mai mult

Actualitate

Mesaje de 1 martie, Mărțișor: FELICITĂRI și URĂRI cu ocazia venirii primăverii | teiusinfo.ro

teiusinfo.ro

Publicat

în

Mesaje de 1 martie. Mesaje de Mărțișor. FELICITĂRI de 1 martie. Mesaje de primăvară | teiusinfo.ro

Primăvară ar putea fi un prilej nemaipomenit de a le transmite, cu ocazia Mărțișorului, o urare și un gând bun celor dragi din familie, prietenilor sau chiar colegilor. Deși cele mai frumoase mesaje sunt cele compuse de noi înșine, uneori ne simțim lipsiți de inspirație, așa că următoarele mesaje ar putea fi o bună sursă de inspirație, pentru a aduce primăvara în sufletele oamenilor.

Citește și: Mesaje de 1 martie, Mărțisor. Felicitări şi urări pe care le puteţi trimite cu ocazia venirii primăverii

• Firul alb e sănătate, iar cel roşu prosperitate. Amândouă, împreună, formează o cunună de succes şi voie bună.

• Primăvara aceasta să fie că zâmbetul, bunătatea şi optimismul tău! O primăvară fericită!

• Un mic mărţişor şi un ghiocel îţi dăruiesc, ca să ştii că a venit primăvara. E timpul să zâmbeşti!

• O primăvară plină de energie, entuziasm şi bucurii!

• Un buchet de ghiocei şi o primăvară superbă pentru o persoană mai specială decât toate anotimpurile.

• Primăvara este anotimpul renaşterii, al învierii la viaţă. Vă doresc să aveţi o primăvară minunată, plină de dragoste şi realizări.

• Primăvara să-ţi aducă un mărţişor norocos, raze de iubire şi calde adieri de fericire!

• Anotimpurile vin şi trec, dar fiecare om păstrează în sufletul său un anotimp. Încearcă să păstrezi primăvara.

• Un buchet de ghiocei şi o primăvară superbă pentru o persoană/colegă deosebită!

• De sub zăpadă a răsărit un ghiocel şi mi-a şoptit ceva la ureche: A sosit primăvara!

• Natura a împletit din flori şi din raze de soare mărţişorul fericirii, pentru că eu să ţi-l pot oferi azi împreună cu toată dragostea mea.

• Bucuraţi-vă de soare, bucuraţi-vă de ghiocei, bucuraţi-vă de frumoasele zile ale primăverii şi primiţi cu drag mărţişorul în sufletele voastre!

• Primeşte primăvara în viaţă şi în suflet… Deschide-ţi aripile şi încearcă să zbori… Închide ochii şi încearcă să visezi… Nu-i aşa că e minunat?

• Un mărţişor virtual doar pentru tine alături de toate urările mele de bine!

• Primăvara să îţi aducă un mărţişor de sănătate, un ghiocel de noroc, o adiere caldă de fericire, un nor de iubire şi un soare strălucitor asemeni sufletului tău.

Citește mai mult

Actualitate

3 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 28 februarie 2021, în orașul Teiuș

teiusinfo.ro

Publicat

în

Astăzi, 28 februarie 2021, în județul Alba s-au înregistrat 47 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceste cazuri, 3 au fost atribuite orașului Teiuș.

Localitățile din care provin cele 47 cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 28 februarie 2021, sunt următoarele:

ABRUD – 1 caz

AIUD – 1 caz

ALBA IULIA – 15 cazuri

CUGIR – 3 cazuri

SEBEȘ – 8 cazuri

TEIUȘ – 3 cazuri

BLANDIANA – 1 caz

CRĂCIUNELU DE JOS – 2 cazuri

LUNCA MUREȘULUI – 1 caz

MIHALȚ – 2 cazuri

PIANU – 1 caz

RĂDEȘTI – 1 caz

ȘIBOT – 2 cazuri

ȘPRING – 2 cazuri

UNIREA – 3 cazuri

+ 1 caz cu anchetă epidemiologică în derulare

Sâmbătă au fost prelucrate 260 de teste RT-PCR, toate la Spitalul Județean de Urgență Alba. Numărul total al testelor efectuate, de la începutul pandemiei în județ, a ajuns la 171.465.

Citește mai mult

Actualitate

2 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 27 februarie 2021, în orașul Teiuș

teiusinfo.ro

Publicat

în

Astăzi, 27 februarie 2021, în județul Alba s-au înregistrat 63 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceste cazuri, 2 au fost atribuite orașului Teiuș.

Localitățile din care provin cele 63 cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 27 februarie 2021, sunt următoarele:

ALBA IULIA – 26 cazuri

BLAJ – 1 caz

CUGIR – 2 cazuri

OCNA MUREȘ – 4 cazuri

SEBEȘ – 12 cazuri

TEIUȘ – 2 cazuri

DAIA ROMÂNĂ – 1 caz

DOȘTAT – 3 cazuri

LUNCA MUREȘULUI – 1 caz

NOȘLAC – 1 caz

RĂDEȘTI – 1 caz

ȘPRING – 3 cazuri

ȘUGAG – 1 caz

UNIREA – 2 cazuri

VADU MOȚILOR – 1 caz

VINȚU DE JOS – 2 cazuri

Vineri, în Alba au fost prelucrate 489 de probe (212 probe la DSP și 277 la SJU). Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 171.205.

Citește mai mult

Actualitate

3 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 26 februarie 2021, în orașul Teiuș și comuna Galda de Jos

teiusinfo.ro

Publicat

în

Astăzi, 26 februarie 2021, în județul Alba s-au înregistrat 59 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceste cazuri, 1 a fost atribuit orașului Teiuș și 2 comunei Galda de Jos.

Localitățile din care provin cele 59 cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 26 februarie 2021, sunt următoarele:

ABRUD – 1 caz

AIUD – 1 caz

ALBA IULIA – 23 cazuri

BLAJ – 1 caz

CUGIR – 5 cazuri

OCNA MUREȘ – 1 caz

SEBEȘ – 9 cazuri

TEIUȘ – 1 caz

BERGHIN – 1 caz

CÂLNIC – 1 caz

CERGĂU – 1 caz

GALDA DE JOS – 2 cazuri

GÂRDA DE SUS – 1 caz

IGHIU – 2 cazuri

MIHALȚ – 4 cazuri

PIANU – 1 caz

RIMETEA – 1 caz

ȘONA – 2 cazuri

+ 1 caz nou cu anchetă epidemiologică în derulare.

Joi, în Alba au fost prelucrate 575 de probe (277 de probe la DSP și 298 la SJU). Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 170.716.

Citește mai mult

Actualitate

Administratie

Stiri din zonă

Politica

Stirea ta

Societate

Sport

Economie

Știri Alba

Articole Similare