Rămâi conectat

Actualitate

La 27 de ani de la refacerea sa – vechea biserică a Mănăstirii Râmeţ – o oază de credinţă şi sacralitate

Publicat

în

rametAu trecut 27 de ani de la salvarea vechii biserici a Mănăstirii Râmeţ. În 8 august 1988 au început lucrările la lăcaşul de cult, care a avut de suferit din pricina inundaţiilor şi a umezelii.

Biserica a fost salvată şi păstrată pentru generaţiile viitoare de inginerul Eugeniu Iordăchescu, ajuns acum la vârsta senectuţii, singurul român care a mutat blocuri (translarea blocului A2) şi biserici, pentru a le salva din calea buldozerelor. Lăsând zbuciumul vieţii de la oraş, găsim o oază de linişte aici, la Mănăstirea de la Râmeţ, cea mai mare din Transilvania, o străveche vatră de rugăciune şi cultură, ridicată cu dragoste de Dumnezeu şi jertfă. De sute de ani, lăcaşul este apărat de credinţa celor ce-şi duc zilele aici, mănăstirea aflându-se în grija maicii stareţe. Vechea biserică a Mănăstirii Râmeţ a fost ridicată de călugării Ghenadie şi Romulus, în anul 1375. Îmbrăţişată de culmile Munţilor Trascăului, vechea biserică de la Râmeţ păstrează în zidurile sale firave neştiute taine ale istoriei. La început, aici au fost găzduiţi eremiţii care trăiau în peşterile munţilor din jur. Potrivit cercetărilor istorice, biserica a fost zidită de călugării eremiţi, în secolul al XIII-lea sau la începutul secolului al XIV-lea. Era aici, la Râmeţ, prima şi cea mai organizată mănăstire din Munţii Apuseni, care a dăinuit până în zilele noastre, ocrotită cu trudă de maicile ce-şi duc traiul aici, în credinţă şi rugăciune. Prima atestare documentară a bisericii datează din secolul al XIV-lea, ea fiind identificată după inscripţia, din 1377, în limba slavonă, descoperită în anul 1966, pe al treilea strat de pictură al vechiului lăcaş de cult: „Am scris eu păcătosul rob al lui Dumnezeu Mihu, adică zugravul de la Crişul Alb, cu încuviinţarea arhiepiscopului Ghelasie în zilele regelui Ludovic în anul 6885 (1377), luna iulie 2”. De-a lungul timpului, domnitori şi mitropoliţi au ocrotit mănăstirea – Matei Corvin, Radu Vodă cel Mare şi Mihai Viteazul. Începând cu anul 1792 şi până în 1940, viaţa monahală a mănăstirii a fost întreruptă, iar apoi, până în anul 1955, mănăstirea a fost locuită de monahi. Din anul 1955, la mănăstire au trăit maici, care au păstrat cu sfinţenie rânduiala monahală. Patru ani mai târziu, mănăstirea a avut de suferit din pricina regimului comunist: s-au interzis slujbele, iar maicile au fost alungate din Mănăstirea Râmeţ până în anul 1969. Dar Dumnezeu s-a îndurat de suferinţele maicilor, astfel că acestea au fost sprijinite de părintele duhovnic Dometie Manolache, care a trudit pentru a-şi îndeplini sfintele rosturi. Anii au trecut şi maicile au muncit pentru a schimba faţa mănăstirii. S-au renovat clădirile vechi, au fost construite altele noi, pentru a găzdui maicile, conduse de credinţă şi de apropiere de cuvântul lui Dumnezeu. Aşa cum ne-a mărturisit maica stareţă, numele mănăstirii este legat de cel al episcopului Emilian, cel care a reînfiinţat Episcopia de Alba Iulia. „Episcopul Emilian a văzut Mănăstirea Schitul Maicilor, din Bucureşti, prima lucrare de translare a unei clădiri; construcţia cântărea 750 de tone şi pentru a fi adusă în locul stabilit a fost nevoie de 5 mişcări, pe o suprafaţă de 245 de metri şi o ridicare de la pământ de 1,6 metri. Episcopul Emilian a observat lucrarea, m-a contactat şi i-am promis că îi voi face o vizită. Am venit pe drumul neasfaltat spre Mănăstirea Râmeţ, după ce episcopul Emilian mi-a spus ideea lui de a-l ajuta cu vechea biserică de la Râmeţ. Aici, râul Geoagiu a adus aluviuni, era apă în biserică şi orice încercare de a scăpa de infiltraţii a fost sortită eşecului. Atât episcopul Emilian, cât şi Maica îşi doreau ca biserica să fie salvată. Au venit aici, rând pe rând, echipe de specialişti, dar nu au găsit soluţii. Am început să studiez proiectul şi pot să spun că Dumnezeu m-a îndrăgostit de această idee, iar la data de 8 august 1988 am demarat lucrarea. Maicile de aici mă rugau să le ajut pentru că nu aveau un loc unde să se roage. În biserică, apa trecea uneori deasupra genunchilor şi mi-am concentrat eforturile spre a le ajuta”, îşi aminteşte Eugeniu Iordăchescu, cel care a venit cu această idee, o premieră la noi în ţară, invenţie care a fost şi brevetată. Maica Ambrosia ne-a spus că „biserica s-a ridicat, spre a fi salvată, cu multă jertfă. Au venit aici mulţi specialişti de la IJCM, pentru a urmări cum se derulează lucrările, aşa cum le-a gândit în proiectul său ing. Eugeniu Iordăchescu”. Renumitul specialist, dorind să salveze vechea biserică, a decis să o ridice cu 2,08 metri, folosindu-se o tehnică specială, prin care s-a urmărit mereu păstrarea orizontalităţii construcţiei. Pe conturul bisericii au fost montate aparate maister, care semnalau orice înclinare a edificiului. Apoi, lăcaşul de cult a fost ridicat manual, folosindu-se 24 de prese – 12 active şi alte 12 pasive. Biserica a fost ridicată cu un pas de 10 cm, cu ajutorul a 12 prese care lucrau, iar în acest timp celelalte 12 erau în pauză. „Era tensiune mare în rândul specialiştilor prezenţi la faţa locului. Nu e uşor să lucrezi la o construcţie care nu e monolit, aşa cum e betonul, care are şi armătură!”, şi-a amintit dr. ing. Iordăchescu. Săpăturile pentru salvarea bisericii au făcut cunoscută jerfta celor ce au trudit la ridicarea lăcaşului de cult. Ing. Eugeniu Iordăchescu ne-a declarat că, în timpul lucrărilor la consolidarea fundaţiei bisericii s-au găsit 20 de schelete, ce au fost duse apoi la Institutul de Antropologie de la Iaşi. Acolo, experţii au stabilit că o parte din schelete datează din secolul al XI-lea, iar celelalte din secolul al XVII-lea. Cercetătorii susţin că sunt rămăşiţele unor bărbaţi ce nu au trăit mai mult de 50-60 de ani şi erau lacto-vegetarieni. E posibil ca aici, la Râmeţ, să fi fost un centru monahal puternic, înainte de anul 1377, an înscris pe cel de-al treilea strat de pictură realizat de Mihu – zugravul de la Crişul Alb, cel care consemnează şi numele arhiepiscopului autohton al Transilvaniei – Ghelasie. Vechea biserică are şi subsol, cu o înăţime de 1,60-1,70 m, ce poate fi pus în valoare, însă amenajarea sa e dificilă din cauza înălţimii reduse a încăperii. Lângă vechea biserică, ne întâmpină un muzeu ce găzduieşte o colecţie de carte veche, icoane pe lemn şi pe sticlă, obiecte etnografice şi de cult. Trecând pragul muzeului înfiinţat de părintele Dometie intrăm într-o lume plină de farmec, păstrată de măicuţele mănăstirii. Aici găsim piatra din Sfânta Golgota, adusă din Ierusalim, o piatră cu rugul Maicii Domnului de la Muntele Sinai şi obiecte de îmbrăcăminte specifice portului popular din zonă. Avem ocazia să admirăm vechi icoane, din anii 1764, 1792 şi 1849, o bancă din lemn de la prima şcoală românească, o maşină de calculat, dar şi desagii părintelui Dometie. Devenit preot duhovnic la Râmeţ, părintele Dometie era căutat de credincioşi pentru puterea sa duhovnicească; părintele e cunoscut ca făcător de minuni, tămăduitor al neputinţelor. Şi clădirea ce găzduieşte muzeul a avut de suferit peste timp. Camioanele de mare tonaj care au trecut prin curtea mănăstirii, la ridicarea noii biserici şi a chiliilor, au zdruncinat din temelii vechiul muzeu. Pereţii s-au fisurat, însă ing. Eugeniu Iordăchescu nu vrea să lase muzeul să se distrugă. „Din anul 2009 ne luptăm să găsim o sursă de finanţare pentru refacerea lui. Vrem să consolidăm clădirea – un monument important. Am adus aici specialişti de la Ministerul Culturii şi vom alege soluţia consolidării cu fibră de carbon, care se mulează pe suprafaţa peretelui de piatră”. El ne-a mărturisit că îşi doreşte să pună în valoare şi subsolul clădirii, unde pe o înălţime de 2,2 metri încăperea e umplută cu nisip. Se va ajunge la nivelul de acum 700 de ani, după ce pământul din subsol va fi excavat. Dumnezeu l-a îndrăgostit pe ing. Eugeniu Iordăchescu de mănăstirea de la Râmeţ, aşa cum ne îndrăgosteşte pe fiecare dintre noi, cei ce trecem pragul sfântului lăcaş, de oaza de linişte şi credinţă pe care o găsim aici.

Adriana DURIGĂ


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Actualitate

Revedere emoționantă după 50 de ani, a promoției 1975 de la Liceul Teoretic Teiuș

Publicat

în

Întâlnire de suflet la Liceul Teoretic Teiuș, unde emoția revederii i-a cuprins pe toți cei care, în urmă cu 50 de ani, pășeau încrezători spre viață, după ce au absolvit cursurile liceale.

„S-au revăzut cu bucurie, au depănat amintiri, au râs, au povestit și s-au simțit din nou ca în anii de liceu. A fost o zi plină de emoție, nostalgie și recunoștință. Au adus un omagiu profesorilor, unii dintre ei prezenți alături de ei, alții în amintirile lor, dar toți purtați în suflet pentru rolul lor în formarea de bază a oamenilor realizați de astăzi. A fost o zi în care timpul parcă s-a oprit în loc, iar anii s-au topit într-o clipă. S-au despărțit cu promisiunea că se vor revedea din nou, mai curând decât peste alți 50 de ani!”, au transmis reprezentanții Liceului Teoretic Teiuș.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Sâmbătă, 23 august 2025: Discoteca Nostalgia, ediția a III-a, la Teiuș

Publicat

în

Cea de-a III-a ediție a Discotecii Nostalgia, va avea loc sâmbătă, 23 august 2025, la Casa de Cultură a orașului Teiuș, a anunțat luni, 7 iulie 2025, administrația locală.

„Pe 23 august 2025, ora 19:00, la Casa de Cultură a orașului Teiuș, ne reîntoarcem în timp cu Discoteca Nostalgia – o seară dedicată farmecului anilor ’70, ’80 și ’90!

Pentru a trăi cât mai autentic acele vremuri, căutăm obiecte și materiale specifice:

– casete audio
– pick-up-uri, magnetofoane
– postere, reviste
– discuri de vinil
– obiecte decorative, accesorii vintage etc.

Dacă doriți să contribuiți la recrearea atmosferei de altădată, vă invităm să ne onorați cu aceste obiecte, cu împrumut temporar.

Predarea obiectelor se face la Casa de Cultură Teiuș, până la data de 15 august 2025. Persoana de contact este Luminița Ciorbea, telefon: 0740.798.714.

Împreună, readucem la viață spiritul vibrant al generațiilor trecute!”, au transmis reprezentanții Primăriei Teiuș.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Tânără de 22 de ani cercetată de polițiști, după ce a furat o bicicletă dintr-un magazin din Teiuș

Publicat

în

Sâmbătă, 5 iulie 2025, în urma apariției unei înregistrări video, pe o rețea de socializare, prin care era semnalat furtul unei biciclete din incinta unei unități comerciale, polițiștii din Teiuș s-au sesizat și au demarat activitățile specifice.

Astfel, în cursul aceleiași zile, au identificat o femeie de 22 de ani, din Municipiul Sebeș, care, în timp ce se afla împreună cu fiul ei de 4 ani, ar fi profitat de neatenția personalului unității comerciale și ar fi sustras o bicicletă pentru copii, în valoare de 380 de lei.

Prejudiciul cauzat a fost recuperat și predat persoanei vătămate.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

COD PORTOCALIU de caniculă, în zona Teiușului, valabil de duminică 6 iulie (ora 10.00) și până marți 8 iulie (ora 10.00)

Publicat

în

Codul Portocaliu de disconfort termic deosebit de accentuat, valabil în zona orașului Teiuș, începând de duminică, 6 iulie (ora 10.00) și până marți 8 iulie (ora 10.00). Astfel, se vor înregistra temperaturi maxime între 36 și 39 de grade.


Vă rugăm să fiți precauți și să luați măsuri pentru a vă proteja sănătatea. Pentru siguranța dumneavoastră, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „UNIREA” al județului Alba recomandă respectarea următoarelor măsuri:

– Evitați aglomerația, efortul fizic intens și expunerea prelungită la soare!
– Evitați expunerea prelungită la soare!
– Purtați pălării de soare și haine lejere de culori deschise!
– Consumați suficientă apă pentru a vă hidrata corespunzător! Evitați consumul băuturilor alcoolice!
– Consumați fructe și legume proaspete!
– Evitați deplasările la orele de vârf; dacă totuși este necesar, deplasați-vă prin locuri umbrite și faceți repaus.

De asemenea, pe cât posibil, păstrați legătura cu persoanele în vârstă, rudele, vecinii sau bolnavii cronici.

La cel mai mic semn privind înrăutățirea stării de sănătate, contactați medicul de familie.

Sunați la numărul 112 în caz de nevoie, apelați numărul unic pentru apeluri de urgență 112.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administratie

Stiri din zonă

Stiri din Alba

Politica

Stirea ta

Societate

Sport

Publicitate

Economie

Articole Similare

teiusinfoinfo, stiri teius, informatii teius