Rămâi conectat

Actualitate

La 27 de ani de la refacerea sa – vechea biserică a Mănăstirii Râmeţ – o oază de credinţă şi sacralitate

Publicat

în

rametAu trecut 27 de ani de la salvarea vechii biserici a Mănăstirii Râmeţ. În 8 august 1988 au început lucrările la lăcaşul de cult, care a avut de suferit din pricina inundaţiilor şi a umezelii.

Biserica a fost salvată şi păstrată pentru generaţiile viitoare de inginerul Eugeniu Iordăchescu, ajuns acum la vârsta senectuţii, singurul român care a mutat blocuri (translarea blocului A2) şi biserici, pentru a le salva din calea buldozerelor. Lăsând zbuciumul vieţii de la oraş, găsim o oază de linişte aici, la Mănăstirea de la Râmeţ, cea mai mare din Transilvania, o străveche vatră de rugăciune şi cultură, ridicată cu dragoste de Dumnezeu şi jertfă. De sute de ani, lăcaşul este apărat de credinţa celor ce-şi duc zilele aici, mănăstirea aflându-se în grija maicii stareţe. Vechea biserică a Mănăstirii Râmeţ a fost ridicată de călugării Ghenadie şi Romulus, în anul 1375. Îmbrăţişată de culmile Munţilor Trascăului, vechea biserică de la Râmeţ păstrează în zidurile sale firave neştiute taine ale istoriei. La început, aici au fost găzduiţi eremiţii care trăiau în peşterile munţilor din jur. Potrivit cercetărilor istorice, biserica a fost zidită de călugării eremiţi, în secolul al XIII-lea sau la începutul secolului al XIV-lea. Era aici, la Râmeţ, prima şi cea mai organizată mănăstire din Munţii Apuseni, care a dăinuit până în zilele noastre, ocrotită cu trudă de maicile ce-şi duc traiul aici, în credinţă şi rugăciune. Prima atestare documentară a bisericii datează din secolul al XIV-lea, ea fiind identificată după inscripţia, din 1377, în limba slavonă, descoperită în anul 1966, pe al treilea strat de pictură al vechiului lăcaş de cult: „Am scris eu păcătosul rob al lui Dumnezeu Mihu, adică zugravul de la Crişul Alb, cu încuviinţarea arhiepiscopului Ghelasie în zilele regelui Ludovic în anul 6885 (1377), luna iulie 2”. De-a lungul timpului, domnitori şi mitropoliţi au ocrotit mănăstirea – Matei Corvin, Radu Vodă cel Mare şi Mihai Viteazul. Începând cu anul 1792 şi până în 1940, viaţa monahală a mănăstirii a fost întreruptă, iar apoi, până în anul 1955, mănăstirea a fost locuită de monahi. Din anul 1955, la mănăstire au trăit maici, care au păstrat cu sfinţenie rânduiala monahală. Patru ani mai târziu, mănăstirea a avut de suferit din pricina regimului comunist: s-au interzis slujbele, iar maicile au fost alungate din Mănăstirea Râmeţ până în anul 1969. Dar Dumnezeu s-a îndurat de suferinţele maicilor, astfel că acestea au fost sprijinite de părintele duhovnic Dometie Manolache, care a trudit pentru a-şi îndeplini sfintele rosturi. Anii au trecut şi maicile au muncit pentru a schimba faţa mănăstirii. S-au renovat clădirile vechi, au fost construite altele noi, pentru a găzdui maicile, conduse de credinţă şi de apropiere de cuvântul lui Dumnezeu. Aşa cum ne-a mărturisit maica stareţă, numele mănăstirii este legat de cel al episcopului Emilian, cel care a reînfiinţat Episcopia de Alba Iulia. „Episcopul Emilian a văzut Mănăstirea Schitul Maicilor, din Bucureşti, prima lucrare de translare a unei clădiri; construcţia cântărea 750 de tone şi pentru a fi adusă în locul stabilit a fost nevoie de 5 mişcări, pe o suprafaţă de 245 de metri şi o ridicare de la pământ de 1,6 metri. Episcopul Emilian a observat lucrarea, m-a contactat şi i-am promis că îi voi face o vizită. Am venit pe drumul neasfaltat spre Mănăstirea Râmeţ, după ce episcopul Emilian mi-a spus ideea lui de a-l ajuta cu vechea biserică de la Râmeţ. Aici, râul Geoagiu a adus aluviuni, era apă în biserică şi orice încercare de a scăpa de infiltraţii a fost sortită eşecului. Atât episcopul Emilian, cât şi Maica îşi doreau ca biserica să fie salvată. Au venit aici, rând pe rând, echipe de specialişti, dar nu au găsit soluţii. Am început să studiez proiectul şi pot să spun că Dumnezeu m-a îndrăgostit de această idee, iar la data de 8 august 1988 am demarat lucrarea. Maicile de aici mă rugau să le ajut pentru că nu aveau un loc unde să se roage. În biserică, apa trecea uneori deasupra genunchilor şi mi-am concentrat eforturile spre a le ajuta”, îşi aminteşte Eugeniu Iordăchescu, cel care a venit cu această idee, o premieră la noi în ţară, invenţie care a fost şi brevetată. Maica Ambrosia ne-a spus că „biserica s-a ridicat, spre a fi salvată, cu multă jertfă. Au venit aici mulţi specialişti de la IJCM, pentru a urmări cum se derulează lucrările, aşa cum le-a gândit în proiectul său ing. Eugeniu Iordăchescu”. Renumitul specialist, dorind să salveze vechea biserică, a decis să o ridice cu 2,08 metri, folosindu-se o tehnică specială, prin care s-a urmărit mereu păstrarea orizontalităţii construcţiei. Pe conturul bisericii au fost montate aparate maister, care semnalau orice înclinare a edificiului. Apoi, lăcaşul de cult a fost ridicat manual, folosindu-se 24 de prese – 12 active şi alte 12 pasive. Biserica a fost ridicată cu un pas de 10 cm, cu ajutorul a 12 prese care lucrau, iar în acest timp celelalte 12 erau în pauză. „Era tensiune mare în rândul specialiştilor prezenţi la faţa locului. Nu e uşor să lucrezi la o construcţie care nu e monolit, aşa cum e betonul, care are şi armătură!”, şi-a amintit dr. ing. Iordăchescu. Săpăturile pentru salvarea bisericii au făcut cunoscută jerfta celor ce au trudit la ridicarea lăcaşului de cult. Ing. Eugeniu Iordăchescu ne-a declarat că, în timpul lucrărilor la consolidarea fundaţiei bisericii s-au găsit 20 de schelete, ce au fost duse apoi la Institutul de Antropologie de la Iaşi. Acolo, experţii au stabilit că o parte din schelete datează din secolul al XI-lea, iar celelalte din secolul al XVII-lea. Cercetătorii susţin că sunt rămăşiţele unor bărbaţi ce nu au trăit mai mult de 50-60 de ani şi erau lacto-vegetarieni. E posibil ca aici, la Râmeţ, să fi fost un centru monahal puternic, înainte de anul 1377, an înscris pe cel de-al treilea strat de pictură realizat de Mihu – zugravul de la Crişul Alb, cel care consemnează şi numele arhiepiscopului autohton al Transilvaniei – Ghelasie. Vechea biserică are şi subsol, cu o înăţime de 1,60-1,70 m, ce poate fi pus în valoare, însă amenajarea sa e dificilă din cauza înălţimii reduse a încăperii. Lângă vechea biserică, ne întâmpină un muzeu ce găzduieşte o colecţie de carte veche, icoane pe lemn şi pe sticlă, obiecte etnografice şi de cult. Trecând pragul muzeului înfiinţat de părintele Dometie intrăm într-o lume plină de farmec, păstrată de măicuţele mănăstirii. Aici găsim piatra din Sfânta Golgota, adusă din Ierusalim, o piatră cu rugul Maicii Domnului de la Muntele Sinai şi obiecte de îmbrăcăminte specifice portului popular din zonă. Avem ocazia să admirăm vechi icoane, din anii 1764, 1792 şi 1849, o bancă din lemn de la prima şcoală românească, o maşină de calculat, dar şi desagii părintelui Dometie. Devenit preot duhovnic la Râmeţ, părintele Dometie era căutat de credincioşi pentru puterea sa duhovnicească; părintele e cunoscut ca făcător de minuni, tămăduitor al neputinţelor. Şi clădirea ce găzduieşte muzeul a avut de suferit peste timp. Camioanele de mare tonaj care au trecut prin curtea mănăstirii, la ridicarea noii biserici şi a chiliilor, au zdruncinat din temelii vechiul muzeu. Pereţii s-au fisurat, însă ing. Eugeniu Iordăchescu nu vrea să lase muzeul să se distrugă. „Din anul 2009 ne luptăm să găsim o sursă de finanţare pentru refacerea lui. Vrem să consolidăm clădirea – un monument important. Am adus aici specialişti de la Ministerul Culturii şi vom alege soluţia consolidării cu fibră de carbon, care se mulează pe suprafaţa peretelui de piatră”. El ne-a mărturisit că îşi doreşte să pună în valoare şi subsolul clădirii, unde pe o înălţime de 2,2 metri încăperea e umplută cu nisip. Se va ajunge la nivelul de acum 700 de ani, după ce pământul din subsol va fi excavat. Dumnezeu l-a îndrăgostit pe ing. Eugeniu Iordăchescu de mănăstirea de la Râmeţ, aşa cum ne îndrăgosteşte pe fiecare dintre noi, cei ce trecem pragul sfântului lăcaş, de oaza de linişte şi credinţă pe care o găsim aici.

Adriana DURIGĂ


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Actualitate

DJ 750C, modernizat între Teiuș și Sălciua de Jos

Publicat

în

Reabilitarea și modernizarea drumului județean care pornește de pe Valea Arieșului, din Sălciua de Sus (DN 75), străbate zona Munților Apuseni și face legătura cu orașul Teiuș (DN 1), necesită fonduri de peste 165 de milioane de lei.

Situat în nord-vestul județului Alba, DJ 750C este format din două tronsoane: primul tronson se desprinde din DN 75, în localitatea Sălciua de Sus, și traversează Valea Lungă, Ponor, până la intersecția cu DJ 107I. Al doilea tronson se desprinde din DJ 107I în localitatea Râmeț și se desfășoară până în Teiuș, la intersecția cu DN 1, traversând localitățile Valea Mănăstirii, Geoagiu de Sus şi Stremț.

Din punct de vedere al structurii rutiere, pe primul tronson există asfalt doar pe primii 600 de metri, fiind pietruit sau de pământ până la km 14+096. Pe tronsonul II, între km 26+500 şi km 32+270, drumul este pietruit sau de pământ, iar între km 32+280 şi km 50+490 este cu îmbrăcăminte asfaltică. Starea de degradare a părţii carosabile este medie, medie-rea sau rea.

Sistemul de preluare și scurgere a apelor, alcătuit din șanțuri de pământ, funcționează deficitar din cauza invaziei de vegetație și a gradului avansat de colmatare. Pe anumite zone, șanțurile lipsesc. Continuitatea scurgerii apelor nu este asigurată în dreptul drumurilor laterale sau local în dreptul acceselor la proprietăți.

Pe traseul drumului, există podeţe tubulare sau dalate care funcționează deficitar și care sunt în mare parte colmatate şi prezintă degradări. Podurile de pe traseul drumului judeţean DJ 750C necesită lucrări de reparare și/sau consolidare/înlocuire, în vederea asigurării parametrilor tehnici corespunzători. De exemplu, pentru traversarea văii Geoagiului în proximitatea Mănăstirii Râmeț este necesară construirea unui pod nou. În anumite zone este nevoie de lucrări de consolidare de rambleu sau debleu pentru asigurarea lățimii platformei drumului.

Recent, consilierii judeţeni din Alba au adoptat o hotărâre prin care au aprobat documentația și indicatorii tehnico-economici, faza Proiect tehnic, precum şi Devizul general al obiectivului de investiții „Reabilitare și modernizare drum județean DJ 750C: Sălciua de Sus (DN 75) – Dealu Caselor – Valea Largă – Vale în Jos – Ponor – Râmeț – Valea Mănăstirii – Geoagiu de Sus – Stremț – Teiuș (DN 1)”.

La art. 3 al hotărârii se menţionează că “se asumă faptul că la momentul recepției lucrărilor implementate prin proiectul finanțat prin PR CENTRU 2021-2027, întregul traseu va fi funcțional, în integralitatea sa (inclusiv tronsonul din DJ 107 finanţat din POR 2014 – 2020, interpus între km 14+096 şi km 26+500 al drumului DJ 750 C), asigurându-se conectarea la rețeaua TEN-T”.

• Durata estimată de execuție este de 24 de luni

Valoarea investiţiei se ridică, potrivit indicatorilor tehnico-economici aprobaţi, la 165.455.743,34 de lei (inclusiv TVA), din care C+M 145.495.705,62 de lei (inclusiv TVA).

Lungimea totală a drumului este de 38,09 km, din care tronsonul I 14,09 km, iar tronsonul II, 23,99 km. Ar urma să fie reabilitate podurile de peste râul Arieş şi Valea Largă şi reconstruit un podeț peste Valea Bucurului (pe primul tronson), respectiv să fie construit un pod nou peste râul Geoagiu, reabilitate alte două poduri peste acelaşi râu şi reconstruit un altul (pe tronsonul II).

De asemenea, vor fi reparații la zidurile de sprijin existente sau se vor construi altele noi, se va asigura scurgerea apelor, se vor amenaja drumurile laterale și accesele la proprietăți. Nu în ultimul rând, se vor amenaja piste pentru biciclete, pe o lungime de 1.780 de metri, 11 stații de autobuz, cu 2 stații de încărcare auto, iar trecerile de pietoni vor fi semnalizate cu fotovoltaice.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

4 grenade defensive neexplodate, din al II-lea Răboi Mondial, găsite într-o fosă septică din Teiuș

Publicat

în

Echipajul pirotehnic din cadrul detașamentului de pompieri din Alba Iulia a fost solicitat de către IPJ Alba să intervină la Teiuș, unde cu prilejul lucrărilor efectuate la o fosă septică au fost descooperite 4 grenade defensive neexplodate, fără focos, din al II-lea Răboi Mondial.

„Echipajul Pirotehnic din cadrul Detașamentului de Pompieri Alba Iulia a fost solicitat de către IPJ Alba pentru a interveni în orașul Teiuș. La sosirea forțelor la locul solicitării aceștia au găsit într-o fost septică 4 grenade defensive neexplodate, fără focos, din al II-lea Răboi Mondial. Echipajul Pirotehnic a preluat cele 4 grenade pentru distrugerea lor ulterioară. Forțe alocate: 1 x Autospecială Pirotehnică”, a transmis ISU Alba.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Tânăr de 25 de ani reținut de polițiști, după ce a tâlhărit o femeie care aștepta trenul în stația CFR Teiuș

Publicat

în

Joi, 15 februarie 2024, polițiștii Serviciului Județean de Poliție Transporturi Alba au fost sesizați, de către o tânără de 30 de ani, din municipiul Zalău, județul Sălaj, cu privire la faptul că, în noaptea de 14/15 februarie 2024, în timp ce se afla în gara din Teiuș, ar fi fost deposedată, prin violență, de un rucsac în care avea documente de identitate și suma de 30 de lei.

În urma cercetărilor efectuate de către polițiștii Serviciului Județean de Poliție Transporturi Alba, a fost identificată persoana bănuită de săvârșirea faptei, în persoana unui tânăr de 25 de ani, din comuna Valea Lungă, județul Alba, iar, cu sprijinul polițiștilor Secției 5 Poliție Rurală Blaj, acesta a fost depistat și condus la sediul poliției.

Față de tânăr, a fost luată măsura reținerii, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată, urmând ca în cursul zilei de azi, 16 februarie 2024, să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud, pentru dispunerea măsurilor legale.

FOTO: ARHIVĂ


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Doi tineri din Teiuș au fost reținuți de polițiști pentru lovire și violare de domiciliu, după ce și-au agresat vecinii

Publicat

în

Marți, 13 februarie 2024, polițiștii din Teiuș au luat măsura reținerii, pentru 24 de ore, față de doi tineri, de 17 și 23 de ani, din Teiuș, care sunt cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lovire sau alte violențe și violare de domiciliu.

În sarcina acestora s-a reținut faptul că, în seara zilei de 13 februarie 2024, pe fondul unui conflict spontan, ar fi pătruns în locuința unor vecini și ar fi agresat 4 persoane, fără a fi necesară transportarea acestora la spital.

În cursul zilei de azi, 14 februarie, cele două persoane reținute vor fi prezentate Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud, pentru dispunerea măsurilor legale.

Cercetările sunt continuate, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care a avut loc acest incident.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Teiuș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administratie

Stiri din zonă

Stiri din Alba

Politica

Stirea ta

Societate

Sport

Publicitate

Economie

Articole Similare

teiusinfoinfo, stiri teius, informatii teius