Rămâi conectat

Actualitate

La 27 de ani de la refacerea sa – vechea biserică a Mănăstirii Râmeţ – o oază de credinţă şi sacralitate

Publicat

în

rametAu trecut 27 de ani de la salvarea vechii biserici a Mănăstirii Râmeţ. În 8 august 1988 au început lucrările la lăcaşul de cult, care a avut de suferit din pricina inundaţiilor şi a umezelii.

Biserica a fost salvată şi păstrată pentru generaţiile viitoare de inginerul Eugeniu Iordăchescu, ajuns acum la vârsta senectuţii, singurul român care a mutat blocuri (translarea blocului A2) şi biserici, pentru a le salva din calea buldozerelor. Lăsând zbuciumul vieţii de la oraş, găsim o oază de linişte aici, la Mănăstirea de la Râmeţ, cea mai mare din Transilvania, o străveche vatră de rugăciune şi cultură, ridicată cu dragoste de Dumnezeu şi jertfă. De sute de ani, lăcaşul este apărat de credinţa celor ce-şi duc zilele aici, mănăstirea aflându-se în grija maicii stareţe. Vechea biserică a Mănăstirii Râmeţ a fost ridicată de călugării Ghenadie şi Romulus, în anul 1375. Îmbrăţişată de culmile Munţilor Trascăului, vechea biserică de la Râmeţ păstrează în zidurile sale firave neştiute taine ale istoriei. La început, aici au fost găzduiţi eremiţii care trăiau în peşterile munţilor din jur. Potrivit cercetărilor istorice, biserica a fost zidită de călugării eremiţi, în secolul al XIII-lea sau la începutul secolului al XIV-lea. Era aici, la Râmeţ, prima şi cea mai organizată mănăstire din Munţii Apuseni, care a dăinuit până în zilele noastre, ocrotită cu trudă de maicile ce-şi duc traiul aici, în credinţă şi rugăciune. Prima atestare documentară a bisericii datează din secolul al XIV-lea, ea fiind identificată după inscripţia, din 1377, în limba slavonă, descoperită în anul 1966, pe al treilea strat de pictură al vechiului lăcaş de cult: „Am scris eu păcătosul rob al lui Dumnezeu Mihu, adică zugravul de la Crişul Alb, cu încuviinţarea arhiepiscopului Ghelasie în zilele regelui Ludovic în anul 6885 (1377), luna iulie 2”. De-a lungul timpului, domnitori şi mitropoliţi au ocrotit mănăstirea – Matei Corvin, Radu Vodă cel Mare şi Mihai Viteazul. Începând cu anul 1792 şi până în 1940, viaţa monahală a mănăstirii a fost întreruptă, iar apoi, până în anul 1955, mănăstirea a fost locuită de monahi. Din anul 1955, la mănăstire au trăit maici, care au păstrat cu sfinţenie rânduiala monahală. Patru ani mai târziu, mănăstirea a avut de suferit din pricina regimului comunist: s-au interzis slujbele, iar maicile au fost alungate din Mănăstirea Râmeţ până în anul 1969. Dar Dumnezeu s-a îndurat de suferinţele maicilor, astfel că acestea au fost sprijinite de părintele duhovnic Dometie Manolache, care a trudit pentru a-şi îndeplini sfintele rosturi. Anii au trecut şi maicile au muncit pentru a schimba faţa mănăstirii. S-au renovat clădirile vechi, au fost construite altele noi, pentru a găzdui maicile, conduse de credinţă şi de apropiere de cuvântul lui Dumnezeu. Aşa cum ne-a mărturisit maica stareţă, numele mănăstirii este legat de cel al episcopului Emilian, cel care a reînfiinţat Episcopia de Alba Iulia. „Episcopul Emilian a văzut Mănăstirea Schitul Maicilor, din Bucureşti, prima lucrare de translare a unei clădiri; construcţia cântărea 750 de tone şi pentru a fi adusă în locul stabilit a fost nevoie de 5 mişcări, pe o suprafaţă de 245 de metri şi o ridicare de la pământ de 1,6 metri. Episcopul Emilian a observat lucrarea, m-a contactat şi i-am promis că îi voi face o vizită. Am venit pe drumul neasfaltat spre Mănăstirea Râmeţ, după ce episcopul Emilian mi-a spus ideea lui de a-l ajuta cu vechea biserică de la Râmeţ. Aici, râul Geoagiu a adus aluviuni, era apă în biserică şi orice încercare de a scăpa de infiltraţii a fost sortită eşecului. Atât episcopul Emilian, cât şi Maica îşi doreau ca biserica să fie salvată. Au venit aici, rând pe rând, echipe de specialişti, dar nu au găsit soluţii. Am început să studiez proiectul şi pot să spun că Dumnezeu m-a îndrăgostit de această idee, iar la data de 8 august 1988 am demarat lucrarea. Maicile de aici mă rugau să le ajut pentru că nu aveau un loc unde să se roage. În biserică, apa trecea uneori deasupra genunchilor şi mi-am concentrat eforturile spre a le ajuta”, îşi aminteşte Eugeniu Iordăchescu, cel care a venit cu această idee, o premieră la noi în ţară, invenţie care a fost şi brevetată. Maica Ambrosia ne-a spus că „biserica s-a ridicat, spre a fi salvată, cu multă jertfă. Au venit aici mulţi specialişti de la IJCM, pentru a urmări cum se derulează lucrările, aşa cum le-a gândit în proiectul său ing. Eugeniu Iordăchescu”. Renumitul specialist, dorind să salveze vechea biserică, a decis să o ridice cu 2,08 metri, folosindu-se o tehnică specială, prin care s-a urmărit mereu păstrarea orizontalităţii construcţiei. Pe conturul bisericii au fost montate aparate maister, care semnalau orice înclinare a edificiului. Apoi, lăcaşul de cult a fost ridicat manual, folosindu-se 24 de prese – 12 active şi alte 12 pasive. Biserica a fost ridicată cu un pas de 10 cm, cu ajutorul a 12 prese care lucrau, iar în acest timp celelalte 12 erau în pauză. „Era tensiune mare în rândul specialiştilor prezenţi la faţa locului. Nu e uşor să lucrezi la o construcţie care nu e monolit, aşa cum e betonul, care are şi armătură!”, şi-a amintit dr. ing. Iordăchescu. Săpăturile pentru salvarea bisericii au făcut cunoscută jerfta celor ce au trudit la ridicarea lăcaşului de cult. Ing. Eugeniu Iordăchescu ne-a declarat că, în timpul lucrărilor la consolidarea fundaţiei bisericii s-au găsit 20 de schelete, ce au fost duse apoi la Institutul de Antropologie de la Iaşi. Acolo, experţii au stabilit că o parte din schelete datează din secolul al XI-lea, iar celelalte din secolul al XVII-lea. Cercetătorii susţin că sunt rămăşiţele unor bărbaţi ce nu au trăit mai mult de 50-60 de ani şi erau lacto-vegetarieni. E posibil ca aici, la Râmeţ, să fi fost un centru monahal puternic, înainte de anul 1377, an înscris pe cel de-al treilea strat de pictură realizat de Mihu – zugravul de la Crişul Alb, cel care consemnează şi numele arhiepiscopului autohton al Transilvaniei – Ghelasie. Vechea biserică are şi subsol, cu o înăţime de 1,60-1,70 m, ce poate fi pus în valoare, însă amenajarea sa e dificilă din cauza înălţimii reduse a încăperii. Lângă vechea biserică, ne întâmpină un muzeu ce găzduieşte o colecţie de carte veche, icoane pe lemn şi pe sticlă, obiecte etnografice şi de cult. Trecând pragul muzeului înfiinţat de părintele Dometie intrăm într-o lume plină de farmec, păstrată de măicuţele mănăstirii. Aici găsim piatra din Sfânta Golgota, adusă din Ierusalim, o piatră cu rugul Maicii Domnului de la Muntele Sinai şi obiecte de îmbrăcăminte specifice portului popular din zonă. Avem ocazia să admirăm vechi icoane, din anii 1764, 1792 şi 1849, o bancă din lemn de la prima şcoală românească, o maşină de calculat, dar şi desagii părintelui Dometie. Devenit preot duhovnic la Râmeţ, părintele Dometie era căutat de credincioşi pentru puterea sa duhovnicească; părintele e cunoscut ca făcător de minuni, tămăduitor al neputinţelor. Şi clădirea ce găzduieşte muzeul a avut de suferit peste timp. Camioanele de mare tonaj care au trecut prin curtea mănăstirii, la ridicarea noii biserici şi a chiliilor, au zdruncinat din temelii vechiul muzeu. Pereţii s-au fisurat, însă ing. Eugeniu Iordăchescu nu vrea să lase muzeul să se distrugă. „Din anul 2009 ne luptăm să găsim o sursă de finanţare pentru refacerea lui. Vrem să consolidăm clădirea – un monument important. Am adus aici specialişti de la Ministerul Culturii şi vom alege soluţia consolidării cu fibră de carbon, care se mulează pe suprafaţa peretelui de piatră”. El ne-a mărturisit că îşi doreşte să pună în valoare şi subsolul clădirii, unde pe o înălţime de 2,2 metri încăperea e umplută cu nisip. Se va ajunge la nivelul de acum 700 de ani, după ce pământul din subsol va fi excavat. Dumnezeu l-a îndrăgostit pe ing. Eugeniu Iordăchescu de mănăstirea de la Râmeţ, aşa cum ne îndrăgosteşte pe fiecare dintre noi, cei ce trecem pragul sfântului lăcaş, de oaza de linişte şi credinţă pe care o găsim aici.

Adriana DURIGĂ

Actualitate

10 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 19 ianuarie 2022, în orașul Teiuș și comunele Sântimbru și Stremț

Publicat

în

Astăzi, 19 ianuarie 2022, în județul Alba s-au înregistrat 289 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceste cazuri, 6 au fost atribuite orașului Teiuș (5 cazuri noi și 1 reinfectare), 3 comunei Sântimbru și 1 comunei Stremț (reinfectare).

Localitățile din care provin cazurile de COVID-19 raportate astăzi, 19 ianuarie 2022, sunt următoarele:

ABRUD – 5 cazuri

AIUD – 22 cazuri

ALBA IULIA – 94 cazuri

BLAJ – 5 cazuri

CÂMPENI – 2 cazuri

CUGIR – 21 cazuri

OCNA MUREȘ – 12 cazuri

SEBEȘ – 15 cazuri

TEIUȘ – 5 cazuri

ZLATNA – 1 caz

ALBAC – 3 cazuri

AVRAM IANCU – 1 caz

BISTRA – 2 cazuri

BLANDIANA – 1 caz

BUCIUM – 2 cazuri

CÂLNIC – 2 cazuri

CIUGUD – 5 cazuri

CIURULEASA – 3 cazuri

CRĂCIUNELU DE JOS – 3 cazuri

DAIA ROMÂNĂ – 2 cazuri

GÂRBOVA – 1 caz

HOREA – 1 caz

IGHIU – 2 cazuri

JIDVEI – 1 caz

LOPADEA NOUĂ – 1 caz

LUNCA MUREȘULUI – 1 caz

LUPȘA – 2 cazuri

METEȘ – 2 cazuri

MIHALȚ – 1 caz

NOȘLAC – 1 caz

OHABA – 1 caz

RĂDEȘTI – 3 cazuri

RIMETEA – 1 caz

ROȘIA MONTANĂ – 1 caz

SÂNTIMBRU – 3 cazuri

SĂSCIORI – 2 cazuri

ȘIBOT – 1 caz

ȘUGAG – 1 caz

UNIREA – 5 cazuri

VADU MOȚILOR – 3 cazuri

VALEA LUNGĂ – 6 cazuri

VINȚU DE JOS – 1 caz

Cazuri de reinfectare:

ABRUD – 2 cazuri

AIUD – 4 cazuri

ALBA IULIA – 20 cazuri

BLAJ – 1 caz

CÂMPENI – 1 caz

CUGIR – 2 cazuri

OCNA MUREȘ – 1 caz

SEBEȘ – 5 cazuri

SJU ALBA – PSHIATRIE ADULȚI – 1 caz

TEIUȘ – 1 caz

METEȘ – 2 cazuri

SĂLIȘTEA – 1 caz

STREMȚ – 1 caz

Marți, în județul Alba au fost prelucrate în total 1.214 de teste, 672 PCR și 542 de teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 379.807 mai exact, 310.769 de teste PCR și 69.038 de teste rapide.

Citește mai mult

Actualitate

3 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 18 ianuarie 2022, în orașul Teiuș și comuna Galda de Jos

Publicat

în

Astăzi, 18 ianuarie 2022, în județul Alba s-au înregistrat 134 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceste cazuri, 1 a fost atribuit orașului Teiuș (reinfectare) și 2 comunei Galda de Jos.

Localitățile din care provin cazurile de COVID-19 raportate astăzi, 18 ianuarie 2022, sunt următoarele:

ABRUD – 2 cazuri

AIUD – 13 cazuri

ALBA IULIA – 31 cazuri

BAIA DE ARIEȘ – 1 caz

BLAJ – 4 cazuri

CÂMPENI – 1 caz

CUGIR – 14 cazuri

OCNA MUREȘ – 1 caz

SEBEȘ – 13 cazuri

SJU (PSHIATRIE ADULȚI) – 1 caz

ZLATNA – 1 caz

NEALOCAT – 1 caz

ALBAC – 4 cazuri

ALMAȘU MARE – 1 caz

BISTRA – 1 caz

BLANDIANA – 1 caz

CETATEA DE BALTĂ – 1 caz

DAIA ROMÂNĂ – 2 cazuri

GALDA DE JOS – 2 cazuri

IGHIU – 3 cazuri

JIDVEI – 1 caz

LIVEZILE – 1 caz

LUPȘA – 1 caz

METEȘ – 2 cazuri

RIMETEA – 1 caz

SĂSCIORI – 2 cazuri

ȘONA – 1 caz

ȘPRING – 1 caz

VINȚU DE JOS – 1 caz

Cazuri de reinfectare:

ABRUD – 1 caz

AIUD – 1 caz

ALBA IULIA – 11 cazuri

CÂMPENI – 1 caz

CUGIR – 2 cazuri

SEBEȘ – 2 cazuri

TEIUȘ – 1 caz

ZLATNA – 1 caz

BLANDIANA – 2 cazuri

CÂLNIC – 1 caz

ROȘIA MONTANĂ – 1 caz

SĂSCIORI – 1 caz

Luni, în județul Alba au fost prelucrate în total 1.276 de teste, 519 PCR și 757 de teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 378.593 mai exact, 310.097 de teste PCR și 68.496 de teste rapide.

Citește mai mult

Actualitate

Ieri, 16 ianuarie 2022, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a fost prezent la biserica „Sfânta Treime”, din orașul Teiuș

Publicat

în

În cursul zilei de ieri, 16 ianuarie 2022, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, a fost prezent la biserica „Sfânta Treime” din Teiuș, protopopiatul Blaj.

Începând cu ora 10.00, ÎPS Irineu noastre a oficiat Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și a rostit cuvântul de învățătură, în prezența a numeroși credincioși dreptslăvitori. La Altarul bisericii de aici slujește părintele Ștefan Bretoiu, preot al parohiei Teiuș I, și părintele Florian Borza, păstor al parohiei Teiuș III.

Adresându-se celor prezenți, ÎPS Irineu nostru a spus: „Noi trebuie să trăim în stare de recunoștință față de Dumnezeu, Care ne-a dat viața, minunățiile naturii și, îndeosebi, darul mântuirii, învăluindu-ne în mantia ocrotirii Sale milostive. Este bine să exclamăm mereu cu Psalmistul David: «Te voi lăuda, că sunt o făptură atât de minunată»; «Minunate sunt lucrurile Tale, Doamne, toate cu înțelepciune le-ai făcut». Creștinul care s-a deprins să exprime mulțumirea și recunoștința față de Dumnezeu dovedește că are o inimă deschisă și, tocmai de aceea, se revarsă în ea alte și alte daruri. În această privință, Sfântul Isaac Sirul zice: «Gura care mulțumește pururea primește binecuvântare de la Dumnezeu, iar în inima în care stăruie mulțumirea se revarsă harul».

Biserica „Sfânta Treime” din orașul Teiuș a fost ridicată între anii 1926-1945, din contribuţiile credincioşilor, lucrările de edificare fiind realizate sub coordonarea arhitectului Gavrilescu Traian și a antreprenorului Ioan Marinescu (ambii din Bucureşti). Locașul este zidit în stil neobizantin, pe cele patru colțuri ale navei fiind înălțate patru turle octogonale. Deasupra naosului se află turla principală, la intrare fiind edificate alte două turle paralele, având menirea de clopotnițe. Toate şapte turlele sunt străjuite de câte o cruce executată din fier forjat.

Altarul bisericii a fost construit în formă ovală, fiind despărțit de pronaos printr-o catapeteasmă realizată din lemn de stejar. Între anii 2001-2010, prin strădania preoților parohi și a bunilor credincioși, biserica „Sfânta Treime” a fost împodobită cu haina picturii, lucrarea fiind executată în tehnica fresco de către pictorul Cristian Corneanu din Târgu-Mureş. De asemenea, în ultimele două decenii, au fost realizate numeroase lucrări de renovare și înfrumusețare a locașului de cult. Toate acestea au culminat cu slujba de târnosire a bisericii, oficiată la data de 4 septembrie 2016 de către Părintele Arhiepiscop Irineu.

sursa: reintregirea.ro

Citește mai mult

Actualitate

4 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 17 ianuarie 2022, în orașul Teiuș și comunele Galda de Jos și Sântimbru

Publicat

în

Astăzi, 17 ianuarie 2022, în județul Alba s-au înregistrat 122 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceste cazuri, 1 a fost atribuit orașului Teiuș, 2 comunei Galda de Jos și 1 comunei Sântimbru.

Localitățile din care provin cazurile de COVID-19 raportate astăzi, 17 ianuarie 2022, sunt următoarele:

ABRUD – 1 caz

AIUD – 15 cazuri

ALBA IULIA – 33 cazuri

BLAJ – 2 cazuri

CUGIR – 14 cazuri

OCNA MUREȘ – 1 caz

SEBEȘ – 16 cazuri

TEIUȘ – 1 caz

ALMAȘU MARE – 2 cazuri

BISTRA – 3 cazuri

CIUGUD – 2 cazuri

DAIA ROMÂNĂ – 4 cazuri

GALDA DE JOS – 2 cazuri

GÂRBOVA – 1 caz

LUPȘA – 1 caz

METEȘ – 1 caz

RĂDEȘTI – 1 caz

SÂNTIMBRU – 1 caz

SĂSCIORI – 2 cazuri

ȘPRING – 4 cazuri

UNIREA – 2 cazuri

VINȚU DE JOS – 1 caz

Cazuri de reinfectare:

AIUD – 5 cazuri

ALBA IULIA – 6 cazuri

VINȚU DE JOS – 1 caz

Duminică, în județul Alba au fost prelucrate în total 645 de teste, 412 PCR și 233 de teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 377.317 mai exact, 309.578 de teste PCR și 67.739 de teste rapide.

Citește mai mult

Actualitate

Administratie

Stiri din zonă

Stiri din Alba

Politica

Stirea ta

Societate

Sport

Economie

Articole Similare

teiusinfoinfo, stiri teius, informatii teius