Rămâi conectat

Actualitate

Cristian Florin Bota a devenit cetăţean de onoare al oraşului Teiuş

Publicat

în

botaÎn cea de-a treia zi a sărbătorii ”Zilele orașului Teiuș”, la Monumentul Eroilor din localitate a fost oficiat un Te Deum, în memoria eroilor locului.

Apoi, oficialitățile locale – primarul Mirel Hălălai și viceprimarul Ioan Achimescu, alături de invitați – deputatul Călin Potor, consilieri locali, primarul comunei Stremț – Traian Ștefan Popa și alți invitați au depus coroane de flori la Monumentul Eroilor, aflat în parcul central al orașului. lO carte-document, lansată la Teiuş La orele amiezii, la Casa de Cultură din Teiuș a avut loc lansarea cărții ce poartă semnătura lui Cristian Florin Bota – ”Personalități aproape uitate: Gheorghe Popa de Teiuș (1824-1867) și ”Familia” sa, în viziunea lui Traian Terebențiu și în cea actuală”. Așa cum remarca primarul Mirel Hălălai, ”Cristian Florin Bota și Gabriela Mircea ne spun că aici au trăit oameni de valoare, ce au marcat viața orașului. De câte ori s-a dorit să se scrie despre Teiuș… am rămas cu dorința. Oare de ce unii nu înțeleg că un oraș nu poate să trăiască fără cultură? Sunt 10 ani de când orașul își sărbătorește ziua, pentru că avem datoria să facem ceva pentru urbe, să o așezăm acolo unde îi este locul”. Prezentă la eveniment, Elena Anghel-Coman a amintit despre volumele semnate de Cristian Florin Bota, avându-i deseori alături pe Horia Ciugudean și Gabriela Mircea: ”Teiușul de odinioară”, ”Odinioară în Vințu de Jos”, ”Monografia comunei Stremț”, ”Zlatna de odinioară” și multe altele. De asemenea, demn de interes este faptul că Florin Bota și-a dus iubirea de carte dincolo de granițele țării, devenind membru fondator al Bibliotecii românești din Canada. Potrivit deputatului Călin Potor, teiușenii au demonstrat că ”aici cultura e la ea acasă, că lumea are nevoie nu doar de drumuri, apă și canalizare, ci și de suflet. Teiușul trebuie să reprezinte mult mai mult, are locul său în România și merită să vă luptați pentru el”. Vorbind despre recenta carte a lui Cristian Florin Bota, dr. Gabriela Mircea a amintit că este ”un volum-document de cercetare istorică. Pentru mine cartea aceasta a fost o provocare, a fost cercetare istorică pură, fiind o oportunitate de a mă perfecționa ca istoric! Cercetarea e deschisă, iar istoricii pot să aprofundeze ceea ce am fundamentat prin această lucrare”. Așa cum remarca și Marcel Oțoiu, director al CENAFER, după o carte a lui Cristian Florin Bota – ”Teiuș, gara amintirilor”, a fost realizat un film ce s-a bucurat de succes la o recentă reuniune a ceferiștilor. Emoționat, adresându-se numeroșilor iubitori de cultură din Teiuș, Cristian Florin Bota le-a mulțumit tuturor și a spus că își dorește ca Gheorghe Popa de Teiuș să aibă un bust în oraș, iar o stradă să-i poarte numele. lFlorin Bota – cetățean de onoare al orașului În cadrul sărbătorii, administrația locală a acordat mai multe premii și diplome, iar Cristian Florin Bota a primit titlul de ”Cetățean de onoare al orașului Teiuș”. Florin Bota și-a pus amprenta asupra unor lucrări-document, realizând mai multe monografii ale orașului Teiuș, cu răbdare, dăruire și perseverență. El s-a remarcat, de-a lungul timpului, în lumea culturală a Albei, prin dorința sa de a aduce în atenție personalități și mărturii din vremuri de mult apuse. În semn de recunoștință pentru munca și dăruirea sa administrația locală din Teiuș i-a acordat lui Cristian Florin Bota titlul de ”Cetățean de onoare al orașului Teiuș”. lCâştigătorii concursurilor sportive – ediţia 2016 Manifestarea a continuat cu premierea câștigătorilor competițiilor sportive: lfotbal – ”Pinpărneii”, ”Știința Teiuș”, ”Voința Blediu” și arbitrii Lucian Neagu, Marcel Neagu, Daniel Breaz și Laszlo Antonio; ltenis cu piciorul: Feromat Construct – Vasile Sîrbu, Dan Bara, Ioan Lupean, Rareș Niculaș, Bogdan Avram; CFR – Cornel Crișan, Romică Oțel, Raul Domșa, Adrian Bic; sportivii – Vlad Rancea, Marcel Domșa, Raul Hălălaie, Narcis Opriță și Gabriel Cerghedean; lconcurs de biciclete: categoria mică – Narcis Truța, Teofil Coman, Gabriel Ciucă; juniori – Ovidiu Pușcoiu, Răzvan Londroman, George Stan; ltenis de masă: categoria până la 30 de ani – Gabriel Stremțan, Radu Popa, Alexandru Rancea; 30-50 de ani: Ioan Corfuță, Ciprian Tecșa, Ioan Pîrlea; veterani: Dan Oțoiu, Dorin Popa, Aurel Macarie; femei: Raluca Tîrtu, Emilia Dreghiciu, Mariana Macarie; lîndemânare auto: Gabriel Suciu, Petre Raro, Alin Cristea; lMarșul pentru sănătate: cel mai vârstnic participant – Iacob Rațiu; cel mai tânăr participant – Aura Moldovan; cel mai fair play participant – Emanuel Domșa; elevi cu merite deosebite: Georgiana Corfuță – media 9,66 la BAC; Laura Alexa – media 9,60 la BAC (nota 10 la matematică); Mihaela Medrea – media 9,17 la evaluarea națională; Florina Tricu – locul 1 la faza națională – olimpiadă, la secțiunea traduceri – limba franceză; Andreea Popa – nota 10 la proba de matematică, la BAC; SVSU veterani: Cornel Cobliș, Ioan Câmpean, Alexandru Dumitrean, Ion Popa, Zoltan Incze, Ovidel Hrușcă, Vasile Lupean, Ion Maier, Ștefan Florea, Mircea Notar, Teodor Lazăr, Gheorghe Cordoș, Ioan Fuga și Emil Hălălaie. Felicitări tuturor și mult succes!

Actualitate

Două persoane rănite pe DN 1, în urma unui accident rutier provocat de o femeie de 36 de ani din Teiuș

Publicat

în

Ieri, 27 iulie 2021, în jurul orei 09.00, pe DN 1, la km 388, în dreptul localităţii Sântimbru, o femeie, de 36 de ani, din Teiuş, în timp ce conducea un autoturism, în direcţia Teiuş – Alba Iulia, a intrat în coliziune cu un autoturism, condus de un bărbat, de 62 de ani, din Ocna Mureş.

În urma accidentului rutier, doi pasageri, respectiv, un minor, de 10 ani din primul autoturism şi o femeie, de 83 de ani din cel de-al doilea autovehicul, au suferit leziuni corporale uşoare şi au fost transportați la spital.

Conducătorii auto au fost testati cu aparatul alcooltest, rezultatele fiind negative.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

FOTO: ARHIVĂ

Citește mai mult

Actualitate

Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou: Pluguşorul, Capra, umblatul cu Ursul, Sorcova. Cele mai frumoase obiceiuri din ţara noastră | teiusinfo.ro

Publicat

în

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou 2022 la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova | teiusinfo.ro

De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri  de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.

În satele bucovinene se obişnuieşte ca “mascaţii” să umble în ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se împarte în grupuri care merg din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou îşi intră în drepturi.

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova

Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, colind cu capra sau ţurca în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită “brezaia” (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

Capra se face dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.

Cercetătorii presupun ca dansul caprei, precum şi alte manifestări ale măştilor zoomorfe (caiutii – feciori travestiti in cai, turca – masca de taur), întâlnite în satele românesti la vremea Crăciunului provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renasterii divinităţii.

Citește și: MESAJE de Crăciun fericit! Urări și felicitări pe care le poți trimite celor dragi

Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un “ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul “puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.

De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.

În prima zi a noului an, se merge cu “Pluguşorul” şi cu “Sorcova”, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că cei care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine. plugusorul

În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi pleacă cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, “Pluguşorul” a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Pluguşorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, “Pluguşorul” este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

Aho, aho, ho-ho / Mâine anul se-noieste / Plugusorul se porneste / Si începe a brazda / Pe la case a ura / Iarna-i grea, omatu-i mare, Semne bune anul are / Semne bune de belsug / Pentru brazda de sub plug“, sunt primele versuri ale Pluguşorului, care tradiţional se cântă în ultima zi a anului.

Citește și: Mesaje de Anul Nou: FELICITARI și URARI frumoase pe care le puteți trimite prietenilor

De asemenea, o dată cu intrarea în Noul An, de Sfântul Vasile, este bine să se ureze pentru bunăstare, iar în acest sens “Sorcova” este cel mai cunoscut colind.

Sorcova este un substitut al divinităţii fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviţi viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, obiectul ritual cu care colindă copiii a început să fie realizat dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel. sorcova

Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucât va rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mişcării sorcovei.

Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timp ce rostesc textul: “Sorcova, vesela,/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!“, ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

Citește mai mult

Actualitate

Două persoane rănite, în urma unei coliziuni între două autoturisme petrecută pe DN 14B, în apropiere de Teiuș

Publicat

în

Un accident rutier a avut loc astăzi, 22 iulie 2021, în jurul orei 14.30, pe DN 14B, în apropiere de Teiuș.

Potrivit IPJ Alba ar fi vorba despre un accident rutier în care au fost implicate două autoturisme.

Din primele informații, două persoane sunt rănite. Traficul este îngreunat.

UPDATE: Ieri, 22 iulie 2021, în jurul orei 14.30, pe DN 14 B, la intersecția cu DJ 107B, în afara localității Mihalț,  un bărbat, de 47 de ani, din comuna Sântimbru, în timp ce conducea un autoturism, în direcția Blaj – Sântimbru, a intrat în coliziune cu o autoutilitară, condusă de un bărbat, de 31 de ani, din comuna Saschiz, județul Mureș.

În urma accidentului rutier, un bărbat, de 51 de ani, din Sântimbru, pasager în autoturism și conducătorul autoutilitarei, au suferit leziuni corporale și au fost transportați la spital.

Conducătorii auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Citește mai mult

Actualitate

COD ROȘU de INUNDAȚII pe râul Geoagiu, până la ora 15.00. SFATURI pentru cetățeni

Publicat

în

În dimineața zilei de astăzi, 20 iulie 2021, a fost emisă o avertizare prin serviciul RO Alert, de cod roșu de inundații, între orele 07.25 până la ora 15.00, pe Râul Geoagiu.

„PERICOL INUNDAȚII – COD ROȘU INUNDAȚII între orele 07.25 – 15.00 pe Râul Geoagiu. Respectați măsurile dispuse de autorități pentru a vă proteja. Nu folosiți podurile și căile rutiere expuse pericolului de inundație.

Nu traversați cursurile de apă prin locuri neamenajate. Dacă sunteți într-o zonă inundabilă: îndreptați-vă spre locurile de refugiu cele mai apropiate (zone înalte); opriți alimentarea cu energie electrică și gaze; pregătiți-vă pentru o eventuală evacuare din zona expusă pericolului. Informați și persoanele din vecinătate dvs., Adăpostiți animalele”, arată alerta emisă de către autorități.

Citește mai mult

Actualitate

Administratie

Stiri din zonă

Stiri din Alba

Politica

Stirea ta

Societate

Sport

Economie

Articole Similare

teiusinfoinfo, stiri teius, informatii teius