Acasă » Actualitate » Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel 2019. Tradiţii pe care românii le respectă cu sfințenie | teiusinfo.ro

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel 2019. Tradiţii pe care românii le respectă cu sfințenie | teiusinfo.ro

Publicat în 22.06.2019 la ora 7:46

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel 2019. Tradiţii pe care românii le respectă cu sfințenie | teiusinfo.ro

Cunoscut în popor sub denumirea de Postul Sânpetrului, Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel începe în acest an în 22 iunie. Credincioșii îi celebrează pe cei doi sfinți în ziua de 29 iunie.

Primele mărturii despre Postul Apostolilor Petru şi Pavel le avem din secolul al IV-lea, în Constituţiile Apostolice. Mai târziu vom găsi informaţii despre acest post la Sfântul Atanasie cel Mare, Teodoret, episcopul Cirului şi Leon cel Mare.

Acest post era ţinut la început numai în cercurile monahale şi abia mai târziu s-a extins şi la credincioşi.

Citește și: felicitări de Sfinții Petru și Pavel

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel nu are o durată fixă, deoarece începutul lui este în funcţie de data variabilă a Sfintelor Paşti.

În acest an, Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel ţine o săptămână, în perioada 22-28 iunie.

Acest post este unul uşor. Sâmbătă, 22 iunie şi duminică, 23 iunie, este dezlegare la peşte, dar şi luni, 24 iunie, când este noaptea de sânziene Marţi, 25 iunie şi joi, 26 iunie, este dezlegare la vin şi ulei, astfel ca mai rămân doar două zile de post fără dezlegări.

Pe întreaga durată a acestui Post, ca şi în cazul celorlalte posturi din cursul anului bisericesc, nu se fac nunţi, pentru că perioada de postire nu este compatibilă cu bucuria şi petrecerile care însoţesc de regulă nunţile, anunță basilica.ro.

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi sâmbătă, 29 iunie.

Tradiţii şi obiceiuri de Sânpetru

În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară. Aceasta marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului.

Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile şi în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind preocupat ca orice gospodar de creşterea vitelor şi, mai ales de pescuit.

Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia.

Sfântul Apostol Petru – fiul lui Iona şi fratele Apostolului Andrei – s-a născut in Betsaida Galileei. Numele său iudeu era Simon, însă Hristos îl va numi Chifa (piatră). După o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret, este chemat să devină pescar de oameni. Mărturiseşte în numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se şi leapadă de Hristos când El este prins spre a fi răstignit.

După Înălţarea Domnului, Petru ia cuvântul în adunarea ucenicilor şi aleg ca apostol pe Matia în locul lui Iuda. În ziua Cincizecimii, după predica Sfântului Apostol Petru, se botează trei mii de persoane.

Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică până în Babilon şi în ultima parte a vieţii, la Roma.

Sfântul Petru a murit răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 67, pe 29 iunie.

Sfântul Apostol Pavel (Paul pentru catolici) era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin şi a fost elevul învăţatului Gamaliel. Luptând împotriva creştinilor, Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Ştefan. Pe calea Damascului însă i se arată Hristos într-o lumină orbitoare şi îl mustră: “Saule, Saule de ce mă prigoneşti?”. El se converteşte şi primeşte botezul de la Anania, episcopul Damascului.

Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare şi a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67, în ziua de 29 iunie.

Importanţa sărbătorii este dată de postul care o precede – Postul lui Sânpetru – şi care, spre deosebire de Postul Paştelui, Postul Crăciunului şi Postul Sântămariei, are număr variabil de zile.

Local, sărbătoarea era anunţată de anumite repere cosmice şi terestre: aparitia licuricilor, amuţitul cucului, răsăritul constelaţiei Găinuşei şi altele.

Tot de Sânpetru, potrivit tradiţiei populare, este organizat şi Târgul Găinii, o sărbătoare veche ţinută în Munţii Apuseni şi dedicată zeiţei neolitice Gaea, protectoare a femeilor măritate, sinonimă cu Târgul de Fete. Vechimea multimilenară a sărbătorii zeiţei Gaea, devenită ulterior TârguI de Fete de pe Muntele Găina, este susţinută de argumente astronomice – Cloşca cu Pui, Găinuşa sau Cloţa, care este văzută, în perioada solstiţiului de vară, când se ţine Târgul Găinii.